Marea problemă pe care o au 7 din 10 angajatori din România. Topul joburilor pentru care nu se găsesc candidați

Dacă în urmă cu un an angajatorii din România se declarau nemulțumiți în proporție de 61% de forța de muncă din țara noastră, în prezent cifrele au crescut cu peste 10 procente, ajungând la un total de 72% în ceea ce privește această problemă, potrivit ultimului studiu ManpowerGroup.

Deficitul de talente pe piața muncii a ajuns să fie o problemă la nivel mondial, 40% dintre angajatorii din întreaga lume reclamând faptul că nu mai reușesc să găsească persoanele cu abilitățile necesare pentru a ocupa posturile vacante. Aceasta este cea mai mare pondere din 2007 până în prezent. Țările cu cele mai răspândite dificultăți sunt Japonia (86%) și Taiwan (73%), urmate de România (72%).

„Deficitul de talente raportat de angajatorii români a ajuns la o extindere fără precedent în istoria studiului din România, ponderea celor care întâmpină dificultăți fiind dublă față de media europeană. În contextul unor intenții de angajare favorabile, care în 2016 / 2017 și-au atins și depășit deja nivelul istoric de optimism, competiția pentru competențele de care angajatorii au nevoie va deveni din ce în ce mai acerbă”, spune Corina-Bianca Gonteanu, Director Strategic de Marketing pentru Europa în cadrul ManpowerGroup.

CONTROVERSĂ Președintele Belarusului dezvăluie o întâlnire secretă cu emisarii lui Zelenski. Lukașenko spune că, dacă va intra în război, totul se va schimba

00:10

REACȚIE Scandal uriaș după decizia lui Emil Boc: Rusia cere sancționarea României

00:05

În ceea ce privește posturile cel mai dificil de ocupat, acestea rămân neschimbate în ultimele trei ediții ale studiului. Este vorba despre cele de meseriași calificați, urmate de cele de muncitori, ingineri și operatori producție/operatori CNC. 

În topul posturilor dificil de ocupat se regăsesc și șoferii (locul 5), personalul pentru hoteluri și restaurante (locul 6) și personalul de vânzări (deopotrivă reprezentanți, locul 8 și manageri, locul 10, dar și personalul contabil-financiar (locul 9). Personalul IT, atât programatori și dezvoltatori, cât și administratori și manageri, este pe locul 7 în topul dificultăților, în scădere față de locul 5 ocupat în ediția anterioară a studiului. 

Angajatorii consideră că principalul motiv pentru care ocuparea acestor posturi vacante prezintă dificultăți este lipsa candidaților disponibili, altfel spus numărul redus de candidați, identificat drept cauză a deficitului de 35% dintre angajatori. 21% spun că este vorba de lipsa competențelor specifice rolului (hard skills), iar 18% menționează lipsa de experiență practică. 

Școlile profesionale din România, la pământ

Dacă în trecut învățământul profesional era extrem de căutat, în prezent, doar 20% din tinerii români se înscriu la școala profesională. În România, procentul este infim, comparativ cu Germania, unde 70% dintre tineri se îndreaptă către acest tip de învățământ. Care este principalul motiv? În țara noastră, școlile de meserii sunt considerate ca fiind pentru elevii slabi.

Companiile au început să se implice în acestă problemă, în speranța că vor reuși să producă forță de muncă.

„În România există ideea preconcepută că școala profesională este pentru copiii cei mai slabi și chiar inițiativele private – cum e școala profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăți în a atrage candidați. Principalele dificultăți, mai ales la oraș, sunt generate de mentalitatea părinților, care au de ales: „Dau copilul la școala profesională să mă fac de râs în fața tuturor celorlalți pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Și aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obținute la școala profesională”, a declarat Alexandru Blemovici de la Schaeffler, pentru Business Magazin.

Rezultatul? Tinerii se feresc de aceste școli, merg la facultate, o termină, dar nu își găsesc un loc de muncă și îngroașă rândurile șomerilor.

Specialiștii susțin că o rezolvare a problemelor de pe piața muncii poate fi orientarea corectă a tinerilor, în condițiile în care doar anul acesta 50.000 de elevi nu au luat bacalaureatul. „Unii poate ar fi interesați să aibă un job, o meserie. Dar ce șansă au în clipa de față? Se pot duce undeva să facă un curs de formare adulți, care costă, sau merge la unele finanțate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de muncă. Dar și aici sunt multe situații nelalocul lor, pentru că ajung să facă un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dacă au absolvit liceul industrial”, a spus Blemovici citat de Business Magazin.

Există și excepții, cum este cazul județului Timiș. Acolo, pentru prima dată după mult timp, un colegiu a cerut suplimentarea locurilor la clasele de meserii. Pentru asta a fost însă nevoie de implicarea profesorilor, a agenților economici și asigurarea cazării și mesei pentru elevi.

„Creșterea, zic eu, este datorită faptului că am făcut o promovare foarte extinsă în tot județul, am fost în toate școlile și am prezentat oferta. Pe perioada celor trei ani de școală copiii primesc o bursă de 400 de lei, 200 de la Guvern, 200 de la agentul economic. Noi le oferim cămin gratuit, avem o cantină pe care o vom inaugura în două săptămâni, care a fost practic reconstruită”, a declarat, pentru Mediafax, Gheorghe Bloancă, directorul Colegiului Tehnic Energetic Regele Ferdinand I din Timișoara.

Totuși, în restul țării, școlile de meserii au ajuns instituții pe cale de dispariție. Anual, Ministerul Educației verifică situația unităților școlare cu profil tehnologic, a așa numitelor școli de meserii. „Profesorii sunt calificați, fiind preocupați de pregătirea profesională continuă. Unitățile beneficiază de o bază materială bună, uneori chiar foarte bună, cu dotare din fonduri europene”, se arată într-o notă de monitorizare încheiată de inspectorii Ministerului Educației și Cercetării Științifice. Problema e că elevii dau meseria pe facultatea care nu i-ar putea trimite decât în șomaj.