Uniunea Judecătorilor: SRI a depășit cadrul legal prin sarcinile trasate de CSAT

Documentul este un răspuns la o solicitare a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), prin care se cerea CSAT comunicarea tuturor hotărârilor care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului cu justiția.

Potrivit răspunsului transmis de CSAT și publicat de UNJR, „conceptul a fost preluat de Strategia națională de apărare din anul 2010, care o definea ca și vulnerabilitate, iar Strategia de Informații stabilea că una din principalele direcții de acțiune care orientează activitățile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în functii publice a persoanelor corupte”.

Potrivit UNJR, „din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor «persoane corupte» în funcții de conducere, deși acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.

REACȚIE Siegfried Mureșan explică de ce nu s-a întâlnit cu liderul social- democraților: Domnul Grindeanu nu comandă unde să ne întâlnim

21:31

EXTERNE Cel mai lung zbor fără escală din lume va dura 22 de ore. Ce destinații va lega și ce facilități vor avea pasagerii la bord

21:26

Judecătorii spun că „artificiul” de a completa legea „prin decizii secrete” reprezintă o împiedicare a cetățenilor să cunoască în mod real cât de extinse sunt competențele unor instituții de stat.

„Aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informații în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură și fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunostință de conținutul raportului, pentru a se putea apara în raport de aceste acuze, este posibil sa fi fost aplicabile și în cazul funcțiilor de conducere din justitțe. Cererea UNJR adresată președintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret”, explică UNJR.

Totodată, „atribuțiile instituțiilor abilitate în domeniul combaterii corupției, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”, se mai arată în răspunsul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

„Deși în Legea 51/1991 nu există o mențiune explicită la corupție ca având legătură cu siguranța națională, pentru a intra astfel în atribuțiile serviciilor de informații, CSAT a interpretat ca, „prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale”. Argumentând că „elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comunist, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”, în loc să modifice legea, așa cum ar fi fost constituțional, în 2005 „CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate””, susține UNJR într-un comunicat de presă.

În privința relației dintre parchete și serviciile de informatții, CSAT a precizat că relațiile de cooperare interinstituțională s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.

Existența unor „echipe mixte” SRI-procurori a fost anunțată de președintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că „a fost emisă o hotărâre CSAT care menționează toate instituțiile cu responsabilități în depistarea și combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv și SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcționării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliție, pe diverse paliere, de la depistarea și combaterea corupției în Justiție până la combaterea evaziunii fiscale”.

Prezența acestor „echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nicio bază normativă publică, a fost relevată și de Directorul SRI Eduard Hellvig.

„SRI alocă resurse umane, resurse procedurale și tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituțional de succes”, a spus Eduard Hellvig la bilanțul DNA pentru anul 2015.

Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituțiilor implicate informații privind componența, competența, modul de acționare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informațiile legate de acestea sunt clasificate.

„România se află în acest moment în situația în care, în afara Constituției și a legilor țării la care toata lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Național de Interceptări), au extins atribuțiile și competențele instituțiilor statului, fără ca cetățenii să poată ști dacă și cât de mult acestea afectează drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și o justiție independentă”, se mai arată în comunicatul UNJR.

UNJR și AMR mai transmit că au atras atenția încă din 2015 că interferența SRI în justiție în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept și democrația din România, impunându-se de urgență lămurirea tuturor aspectelor privind interferența și relația dintre servicii secrete și justitie.