Legea grațierii, amânată în Senat. PNL cere comisie de anchetă pentru situația din penitenciare

Cei de la Direcția de Elaborare a Actelor Normative din cadrul Ministerului Justiției „au lucrat efectiv la acest proiect”, potrivit secretarului de stat în Ministerul Justiției, Mariana Moț, prezent la discuții. Printre cei care au luat parte la dezbatere s-a aflat și Bogdan Licu, adjunctul procurorului general al României, Augustin Lazăr, dar și reprezentanți ai ANP și CSM.

Senatorul PNL, Nicoleta Pauliuc, a declarat că Ministerul Justiției, din punctul de vedere al liberalilor, a dus în derizoriu proiectul de lege privind grațierea și s-a grăbit, explicând faptul că la baza actului nu există un studiu de impact. În acest sens, senatorul PNL a punctat faptul că utilitatea proiectului nu se justifică având în vedere că 1.000 de deținuți ies pe lună din penitenciare, conform ANP, iar conform proiectului propus ar ieși între 1.000 și 2.000 de deținuți.

FLASH NEWS Disperarea angajaților din ministerul Fondurilor UE. Ce scrisoare au trimis Comisiei Europene

20:46

FLASH NEWS Iranul vrea să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz printr-un sistem de taxe, cu unele excepții. Care sunt țările scutite de la plăți

20:16

„Avem condamnări la CEDO pentru suprapopulare. Din adresele celor de la ANP, am reținut că este un excedent de peste 8.000 de oameni în comunitățile noastre. Avem condamnări la CEDO pentru condiții de igienă (…) Când ați redactat acest proiect de lege, ați avut la bază un studiu care să arate că prin aceste infracțiuni ați depopula închisorile? Din punctul nostru de vedere ați dus în derizoriu acest proiect de lege și v-ati grăbit (…) Senatorii PNL au plecat de la ideea că nu poți sa făci un proiect de lege cât timp nu ai în spate un studiu de impact (…) pentru că altfel ne vedem în situația de azi când ies din închisori, conform ANP, 1.000 de oameni, iar conform proiectului propus ar ieși între 1.000 și 2.000 de deținuți. Din acest punct de vdere utilitatea acestui proiect nu se justifică”, a declarat Pauliuc.

„Noi, senatorii PNL, solicităm înființarea unei comisii parlamentare de anchetă care să analizeze clar situația din penitenciare (….) pentru ca scopul acestui proiect să fie rezolvarea situației din penitenciare”, a subliniat senatorul PNL.

La rândul său, președintele interimar al Asociației Magistraților din România, Andreea Ciucă, a declarat că magistrații trebuie să fie consultați și a evidențiat faptul că singurul motiv pentru care se propune gratierea e argumentat în jurul lipsei spațului din penitenciare.

„Am observat față de proiectul ordonanței de urgență că, în primul rând, a fost extinsă lista infracțiunilor care sunt excluse de la grațiere (…) În expunerea de motive prezentată la acest proiect, singurul motiv pentru care se propune gratierea e argumentat în jurul lipsei spațului (…) În expunerea de motive e vorba doar de argumentul doar cu privire la spațiu”, a spus Ciucă.

Președintele comisiei, senatorul PSD, Șerban Nicolae, a declarat că „e vorba de grațierea unor persoane aflate la prima condamnare, ceea ce pune sub semnul nulității o discuție legată de intenția de recidiva” și că „în privința excepțiilor, de s-a urmărit exceptarea acelor infracțiuni care prezintă un pericol ridicat pentru societate prin natura infracțiunilor”.

„E foarte greu ca, după prima condamnare, să avem imaginea completă a unei persoane dacă merită sau nu un act de clemență (…) Aș vrea să luați în calcul și varianta în care grațierea în întregime nu e de până la cinci ani, ci e mai mică (…) Grațierea se aplică numai persoanelor condamnate. Nu sunt grațiați nevinovații. Spun acest lucru pentru cei care au scris în raportul MCV că se tem ca nu cumva grațierile să răstoarne hotărâri judecătorești. Grațierea colectivă se aplică unor infractori condamnați. Nu poate fi nimeni obligat să beneficieze de grațieri, pentru că am văzut și reacții de genul”, a mai spus Șerban Nicolae, solicitând precizări suplimentare de la ANP.

„Am observat că există o ipoteză ca legea să nu poate fi aplicată dacă nu există precizări, norme (….) o legislație secundară (…) Vă rog să analizați acest aspect”, a adăugat Șerban Nicolae.

Potrivit directorului general al ANP, prezent la discuții, puțin peste 1.000 de deținuți ies pe lună din penitenciare și 12.000 pe an, conform unei statistici realizate în 2016, iar estimarea ANP, din punctul de vedere al proiectului grațierii, este că 2.207 de deținuți ar putea să beneficieze de acest proiect.

Pe de altă parte, senatorul PNL, Alina Gorghiu, a declarat faptul că „legea vine într-un moment în care nu suntem în stare să dăm răspuns la cele mai elementare întrebări”.

„Când venim cu un asemenea proiect în Parlament, trebuie să venim și cu niște răspunsuri. Nu putem să dăm următorul răspuns: în ce măsură își atinge scopul proiectul legii grațierii (…) Nu am văzut niciun comentariu pe un studiu anticipat pe gradul de ocupare al penitenciarului în viitorul apropiat. Nu vorbim despre posibilul grad de recidivă. Nu suntem pregătiți, nu o găsesc oportună”, a spus senatorul PNL, Alina Gorghiu.

„E greșit să îl prezumi pe om ca fiind posibil recidivist”, a replicat președintele comisiei.

„Rugăminte pentru instituțiile profeisonale. V-aș ruga ca parte a sistemului judiciar, să ne sprijniți în sensul elaborării pe amendamente pe actul de lege. Vă propun o săptămână de amendamente, inclusiv Ministerul Justiției va putea să revadă proiectul legislativ astfel încât peste două săptămâni să ne revedem în aceeași formulă, cu textul în față”, a conchis Șerban Nicolae.

Comisia juridică a Senatului a decis alocarea unui termen de o săptămână pentru depunerea unor amendamente și la proiectul de modificare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate.

Săptămâna trecută, senatorii juriști au dezbătut în primă lectură textul Legii grațierii propus de Guvern. În cadrul dezbaterii, de la acel moment, senatorii PNL și USR au cerut respingerea proiectului de lege propus de Executiv, însă PSD a refuzat. Actul normativ va merge în plenul Senatului, fiind prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege privind grațierea unor pedepse, pe care Guvernul a ales să îl trimită în dezbatere la Parlament, în loc să legifereze tot prin ordonanță de urgență, așa cum au procedat cu modificarea Codurilor Penale, a fost modificat de inițiatorul Florin Iordache, ministrul Justiției, cele mai multe din prevederile controversate fiind eliminate. Infracțiunile prevăzute de legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție, inclusiv abuzul în serviciu și formele sale agravante au intrat pe lista de infracțiuni exceptate de la grațiere, astfel că președintele PSD Liviu Dragnea, spre exemplu, nu ar mai avea de profitat de pe urma acestei grațieri.

Grațierea a fost condiționată de plata prejudiciilor și a fost introdusă condiția ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă să nu depășească 10 ani.