Prima pagină » Economic » Prețul corect al integrării. Câți bani a dat și câți a luat România de la UE, în 10 ani de la aderare

Prețul corect al integrării. Câți bani a dat și câți a luat România de la UE, în 10 ani de la aderare

01 mart. 2017, 11:32, Economic

Iulian Anghel

Prețul corect al integrării. Câți bani a dat și câți a luat România de la UE, în 10 ani de la aderare

Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, 40,8 miliarde de euro sunt banii primiți de la Uniune între 2007 și 2016 și 13,8 miliarde de euro reprezintă contribuția țării la bugetul comun, cu un sold pozitiv, așadar, de 27 de miliarde de euro, bani care au mers în toate zoÂnele economiei: fermierii au primi 8,9 miÂÂliÂarde de euro pentru subvenții agriÂcole; în dezvoltarea rurală (canalizări și drumuri la sate, în special) au mers aproape 8,6 miliarde de euro, fondurile structurale și de coeziune (drumuri naționale, căi ferate, sprijin pentru companii private, refacerea infrastrucÂturilor instituționale) au înghițit peste 17 miliarde de euro, în vreme ce alte 2 miliarde de euro au fost cheltuite în alte forme de sprijin.

Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cuÂprinÂse în exercițiul financiar 2007 – 2013 și 3,8 miÂliÂarde de euro pentru exercițiul financiar 2014 – 2020. Or, aici începe o nouă discuție pentru că sunt peste trei ani de la debutul exercițiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale și rurale) alocate țării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenții agricole, scrie Ziarul Financiar.

Din cele 3,8 mld. euro primite de la UE în exercițiul financiar curent, fonÂdurile structurale și pentru dezÂvoltare rurală înseamnă 2,2 mld. euro, dar ele sunt avansuri. Or, aceste sume au atins deja limita celor 15 proÂcente ce pot fi eliÂbeÂrate ca avansuri și, daÂcă statul sau inÂvestitorii privați nu alocă fonduri pentru a fi cheltuite în proiectele finanțate de UE, iar guvernul nu pune la punct inÂstituțiile care să se ocupe de deconÂÂtarea acestor sume, aÂtunci situația de blocaj de la debutul exerÂcițiului fiÂnanÂciar 2007 – 2013 se va reÂpeta. Iar acest lucru trebuie să se peÂtreacă reÂpede, altfel într-o primă etapă de suferit va avea, în mod vizibil, bugeÂtul de stat.

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 791. Iran face exerciții cu lansări de rachete balistice și de croazieră spre ținte simulate din Golf

13:23

RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 791. Iran face exerciții cu lansări de rachete balistice și de croazieră spre ținte simulate din Golf

Finanțele și-au programat în acest an venituri de la UE de 22 de miliarde de lei. Din acești bani, 10 miliarde de lei înseamnă fonduri structurale care au fost prinse în bugetul de venituri pentru 2017. Dacă acești bani de la UE nu vin – și nu vor veni, dacă nu vor fi acreditate autoritățile de management – întreaga construcție bugetară legată de cheltuielile de investiții se va prăbuși.

Deja prima lună din an vine cu vești foarÂte proaste. Veniturile bugeÂtare au fost în ianuarie în scădere semniÂficativă – minus 5,7% față de iaÂnuarie 2016. Veniturile din fondurile UE au fost și ele ridicol de mici, doar 67 de mil. lei. În asemenea ritm nu poate fi vorba despre o absorbție pe fonduri structurale, în bugetul de stat, a 10 mld. lei, cum speră guvernul. Așa că situația din 2016, când investițiile statului au fost la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani – doar 29 mld. lei fonduri de la buget și de la UE cheltuite în investiții – se poate chiar înrăutăți, având în vedere constrânÂgerile imense cărora trebuie să le facă față bugetul consolidat.

bani buget cheltuieli fonduri structurale miliarde primire sprijin