Brexit a generat criză constituțională la Londra, cu riscul destrămării Marii Britanii. Theresa May, eforturi disperate să păstreze uniunea

După referendumul care a decis ieșirea din Uniunea Europeană, Guvernul de la Londra, condus de Theresa May, a părut să ignore în mod repetat apelurile Scoției și Irlandei de Nord în sensul sporirii atribuțiilor decizionale regionale și oferirii de garanții privind atenuarea efectelor economice, sociale și identitare generate de Brexit.

Liderii Scoției sunt preocupați că ieșirea din UE va afecta investițiile, oportunitățile educaționale, libertatea de circulație în spațiul comunitar, în timp ce în Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, au apărut temeri că, după Brexit, vor fi reintroduse controalele la frontiera cu Irlanda (membră UE), situație care ar putea afecta Acordul de pace din 1998, cu riscul reizbucnirii conflictului.

GALERIE FOTO Orașul unde lemnul ține loc de gaz. Locuințele de la bloc sunt încălzite în continuare cu sobe pe lemne

15:12

REACȚIE Ambasadorii Franței, Germaniei și Regatului Unit, întâlnire la vârf cu PSD. Ce au transmis diplomații social-democraților

15:04

În acest context, atât în Scoția, cât și în Irlanda de Nord s-au intensificat apelurile pentru organizarea unor referendumuri pentru obținerea independenței față de Marea Britanie.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, depune eforturi intense pentru atenuarea crizei constituționale și a atras atenția că nu va permite organizarea niciunui referendum proindependență în contextul Brexit.

Recent, Theresa May a criticat dur Partidul Național Scoțian (SNP), al premierului Scoției, Nicola Sturgeon, acuzând formațiunea că are o „obsesie” pentru independență, punând în pericol viitorul Marii Britanii. În replică, Guvernul Scoției a semnalat că analizează cu seriozitate propunerea de organizare, în anul 2018, a unui nou referendum privind independența față de Marea Britanie. „Cred că Guvernul Scoției se gândește foarte, foarte serios să organizeze un referendum pe tema independenței anul viitor”, a declarat Charles Grant, membru al Consiliului pentru Europa al Guvernului de la Edinburgh. „Avem sentimentul că există suficientă emoție și impuls astfel încât, pentru depășirea regreselor economice, a unui Brexit dur…, să fie o probabilitate mai mare pentru desprinderea” de Marea Britanie, a subliniat Charles Grant.

Pe de altă parte, partidul republican irlandez Sinn Fein a cerut organizarea „cât se poate de curând” a unui referendum pentru desprinderea Irlandei de Nord de Marea Britanie și unirii cu Irlanda. Formațiunea Sinn Fein a cerut în mod constant desprinderea Irlandei de Nord de Marea Britanie și unirea cu Irlanda, însă apelurile în acest sens s-au intensificat în contextul deciziei Londrei de ieșire din Uniunea Europeană. „Brexit va fi un dezastru pentru economie, un dezastru pentru poporul irlandez. Un referendum privind unitatea irlandeză trebuie să aibă loc cât se poate de curând”, declara pe 13 martie Michelle O’Neill, liderul filialei nord-irlandeze a Sinn Fein. La rândul său, Gerry Adams, liderul formațiunii republicane Sinn Fein, se declara încrezător că actualul context politic din Irlanda de Nord, în prezent parte a Marii Britanii, poate deveni favorabil unirii cu Irlanda, mai ales după Brexit, o declarație ce riscă să conducă la reapariția tensiunilor cu Londra. Gerry Adams a atras atenția că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea efecte negative inclusiv asupra celor mai mici comunități din Irlanda de Nord, o regiune a Marii Britanii. Referindu-se la perspectivele unirii Irlandei de Nord cu Irlanda, liderul Sinn Fein a precizat: „Nu este un lucru neapărat tangibil, dar avem așteptări, avem un sentiment al speranței, un sentiment că este un lucru care se poate îndeplini”.

Conflictul nord-irlandez, între grupuri paramilitare proirlandeze și miliții protestante unioniste, s-a încheiat în anul 1998, soldându-se cu peste 3.500 de morți. În ultima perioadă, mai multe atacuri cu bombă au vizat agenți de poliție din Irlanda de Nord, situația evidențiind amenințările din ce în ce mai mari reprezentate de facțiunile desprinse din Armata Republicană Irlandeză (IRA).

Marea Britanie este formată din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord. Majoritatea britanicilor s-au pronunțat la limită în iunie 2016 în favoarea ieșirii din UE, însă cei mai mulți locuitori ai Scoției au votat împotriva Brexit. Liderii scoțieni au semnalat în mai multe rânduri Guvernului Theresa May că ar putea organiza un nou referendum proindependență față de Marea Britanie, pentru a putea menține Scoția în Uniunea Europeană. Semnale similare au fost lansate de lideri din Țara Galilor și Irlanda de Nord, sporind riscul destrămării Marii Britanii.

În contextul referendumului pe tema apartenenței la UE, foștii premieri John Major și Tony Blair au avertizat că Brexit va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord și alimentând mișcarea proindependență în Scoția. „Abandonați apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană și să nu fiți surprinși că la final, drept consecință, abandonăm unitatea noastră ca țară. Cel mai de succes model de uniune din istorie riscă să se destrame pentru totdeauna”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. Votul în favoarea ieșirii din UE va „pune în pericol viitorul Irlandei de Nord, va fi un parcurs lipsit de rațiune”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.