Cercetătorii au vrut să afle când se sperie cu adevărat oamenii. Concluzia neașteptată a experimentului

Un studiu arată că oamenii sunt surprinzător de afectați și de pierderea unor informații considerate mai puțin importante. De exemplu, perspectiva pierderii datelor de contact este cea mai stresantă dintre toate, ajungând în top trei cele mai neplăcute tipuri de informații care ar putea fi pierdute, în ciuda faptului că acestea au fost clasate, în general, mult mai jos, după criteriul  „importanței” lor. 

Astfel, studiul a arătat contradicțiile dintre importanța pe care oamenii o acordă datelor și neplăcerea experimentată atunci cand își pierd informatiile care, la început, nu le-au părut atât de valoroase.

NEWS ALERT Curtea de Apel București, așteptată să stabilească, definitiv, în cazul prelungirii arestării preventive pentru Călin Georgescu. Termenul limită, ora 23.59

06:00

EXCLUSIV Caietul misterios dispărut din casa milionarului Adrian Kreiner, asasinat la Sibiu. Nimeni nu mai poate acum să dea de urma banilor

05:00

Psihologii de la Universitatea Wuerzburg au măsurat reacțiile fizice ale oamenilor la pierderea datelor, într-o serie de trei experimente. Dacă psihologii se așteptau să vadă reacții mai puternice la pierderea informațiilor importante, ei au fost suprinși să afle că participanții au arătat semne de îngrijorare și atunci când au pierdut date neimportante.

Pe parcursul testărilor, psihologii au măsurat, printre altele, modificările glandelor sudoripare ale pielii. Dacă era de așteptat ca pe utilizatori să îi treacă toate transpirațiile atunci când credeau că au pierdut informații importante, surpriza a fost că nivelul de stres nu a scăzut foarte mult atunci când au aflat că și-au pierdut și informațiile neimportante. 

Același comportament a fost întâlnit de-a lungul altor două experimente. De exemplu, temperatura din vârful nasului a scăzut atunci când a fost simulată pierderea unor date importante. Acest indicator fizic al nivelului de stres a aratat că respondenții „îngheață”, literalmente, de frică. Temperatura măsurată pe vârful nasului a scăzut, însă, și atunci când respondenții credeau că și-au pierdut datele neimportante, iar diferența nu a fost așa de mare. De asemenea, la măsurarea mimicii, experimentul a detectat expresii triste atunci când au fost simulate pierderi de ambele feluri: atât ale informațiilor importante, cât și a celor neimportante.

„Experimentul nostru arată că oamenii consideră rareori că datele lor sunt valoroase. Una dintre provocările viitoare pentru noi va fi să îi ajutăm pe oameni să înțeleagă ceea ce companiile știu deja: informațiile sunt valoroase. Prin urmare, este important să subliniem ce reprezintă datele și ce înseamnă ele pentru fiecare dintre noi. Pentru a aprecia datele, oamenii trebuie să înțeleagă sau chiar să simtă, de exemplu, că fotografiile nu sunt doar fotografii, iar contactele nu sunt simple adrese. Aceste categorii de informații sunt mai degrabă cele mai valoroase amintiri din viața lor””,  afirmă Dr. Astrid Carolus, Media Psychologist la University of Wuerzburg.

„Cercetarea arată că problema pierderii informațiilor le cauzează oamenilor reacții emoționale și fizice. Însă, în realitate, aceștia par să nu știe cu adevărat ce informații sunt mai importante pentru ei până când nu le pierd, având reactii fizice similare chiar și atunci când cred că au pierdut informații neimportante. Probabil acest lucru poate să explice într-un fel de ce oamenii nu oferă idatelor pe care le stocheaza pe smartphone-uri, tablete și computere protecția meritată, în ciuda atașamentului emoțional pe care îl declară. Ei nu au ajuns încă să înțeleagă într-adevăr valoarea datelor și să ia măsuri adecvate pentru protecția lor””,  spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab.