Magistrații cer publicarea proiectului legilor justiției. Scrisoarea deschisă transmisă premierului

„Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România vă solicită să dispuneți Ministrului Justiției, domnul Tudorel Toader, să publice de îndată pe site-ul ministerului proiectul de modificare a legilor justiției, pentru ca acesta să poată fi dezbătut public, astfel încât toate persoanele interesate să îl poată analiza și veni cu propuneri în vederea îmbunătățirii lui. Pe data de 23 august 2017, Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, principalele modificări propuse la Legile justiției. (…) Această prezentare nu a fost însă însoțită de publicarea efectivă pe site-ul ministerului justiției a proiectului propriu zis de modificare, care să permită consultarea lui și formarea unei opinii bazate pe o analiză proprie, sistematică, a întregului proiect de lege”, se arată în scrisoarea comună transmisă de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) premierului Mihai Tudose.

Asociațiile de magistrați transmit că, în lipsa unui proiect de lege efectiv, „discuțiile divergente motivate politic sau partinic au luat locul unei extrem de necesare discuții profesioniste și aplicate, pe fiecare propunere în parte, dat fiind că unele par a fi modificări de substanță”.

ACTUALITATE Nicușor Dan: „România își dorește oricât de mulți soldați americani”

21:08

ARMATĂ POLITICO: România și alte state NATO se luptă pentru trupe americane după ce Donald Trump a anunțat retragerea din Germania

20:59

„Ar fi extrem de periculos ca ministrul Justiției să repete nefericita practică a adoptării hotărârii de guvern privind arhiva SIPA și să aprecieze că acest proiect a fost deja dezbătut, deși noile modificări pe care spune că le-a adus sunt extrem de importante, cu implicații ce merită și trebuie analizate serios, din cât mai multe perspective. Perioada de dezbatere este necesară pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor, societăților sau instituțiilor interesate, precum și corpului magistraților, să își formuleze punctele de vedere și să le dezbată într-un cadru legal, democratic și instituțional”, se mai arată în scrisoare.

Prin urmare, UNJR și AMR îi cer premierului să dispună ministrului Justiției publicarea proiectului pe site.

Surse din Ministerul Justiției au declarat că ministrul Justiției, Tudorel Toader, vizitează, joi, mai multe instanțe și penitenciare, pentru a observa „starea de fapt a justiției”.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, miercuri, că noile legi ale justiției prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-șef DNA urmând a fi propuși de ministrul Justiției, însă decizia va fi luată de Secția pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef DNA, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al DIICOT și adjuncții acestuia sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader a anunțat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, noile legi ale justiției prevăd că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție se numește de către președintele României, așa cum este și în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secția pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii”.

O altă modificare se referă la trecerea Inspecției Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiției.

De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede ce viitorii magistrați să aibă cel puțin 30 de ani și cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justițe aduce modificări în ceea ce privește răspunderea magistraților, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.