DNA și Parchetul General RESPING proiectul Legilor justiției: Cerem avizarea negativă

Având în vedere propunerile legislative depuse la Camera Deputaților pentru modificarea și completarea Legilor justiției, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au formulat și au transmis la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) un punct de vedere.

„În principal, procurorii anticorupție apreciază că, față de modul de realizare a proiectelor, fără consultarea prealabilă a magistraților, fără o expunere de motive corespunzătoare și fără studii de impact, se impune o poziție fermă, de respingere în bloc a proiectelor, prin acordarea unui aviz negativ pentru întregul pachet legislativ”, potrivit unui comunicat de presă al DNA.

Și DIICOT a transmis, referitor la același subiect, că în urma adunării generale a procurorilor care fac parte din această structură, majoritatea s-a pronunțat împotriva modificărilor propuse recent la legile justiției.

SONDAJ DE OPINIE Georgescu și Nicușor Dan conduc topul încrederii în politicienii din România. Pe ce loc se află Ilie Bolojan

21:33

DEZVĂLUIRI Axios: Cuba a achiziționat peste de 300 de drone din Rusia și Iran. Guantanamo Bay și vasele SUA ar putea fi atacate

21:13

„Marți a avut loc Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în urma votului rezultând că larga majoritate a procurorilor s-au pronunțat împotriva modificărilor propuse prin proiectele transmise de Consiliului Superior al Magistraturii. Atât în cadrul procesului de consultare premergător, cât și în Adunarea Generală, au fost exprimate numeroase opinii cu privire la sensul modificărilor propuse la Legile justiției și la metoda urgentă de legiferare promovată”, transmite DIICOT.

Structura de parchet menționează că argumentele care au stat la baza votului sunt: absența unei expuneri de motive consistentă și de natură să susțină modificările esențiale propuse; incoerența procesului de dezbatere și consultare profesională a magistraților cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea; valurile succesive de consultări inițiate de diferiți factori ai deciziei politice din ultimii doi ani au generat o percepție de precaritate a procesului de modernizare legislativă a sistemului judiciar, care pare astfel bazat pe viziuni neintegrate, inconsecvente și pe obiective neclare și nealinierea modificărilor propuse la exigențele standardelor europene contemporane, așa cum rezultă acestea din documentele-cheie ale unor organisme internaționale relevante, exigențe care vizează mai înainte de toate garanțiile de independență a sistemului judiciar în raport cu factorii politici sau de orice altă natură.

Parchetul General se opune în bloc proiectul Legilor justiției modificat în Parlament 

Procurorii din cadrul Ministerului Public resping „în bloc” proiectul legilor justiției modificat în Parlament, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție precizând că, printre altele, propunerile legislative nu sunt fundamentate pe un studiu de impact.

Procurorii din cadrul Ministerului Public transmit, miercuri, că propunerile legislative ale Camerei Deputaților înaintate Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt fundamentate pe un studiu de impact și pe o consultare prealabilă a magistraților, conțin necorelări și lacune și nu induc predictibilitate și stabilitate în sistemul judiciar.

„Trebuie menționat că aceste inițiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecința unor schimbări radicale a arhitecturii sistemului judiciar. Având în vedere importanța deosebită a acestor propuneri legislative, procurorii apreciază că se impune cu necesitate dezbaterea acestor inițiative în procedură obișnuită (și nu în procedura de urgență), pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize temeinice a acestora și după consultarea tuturor instituțiilor judiciare”, arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), într-un comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX.

Potrivit PG, inițiativele legislative ale Camerei Deputaților vor influența negativ cariera și activitatea profesională a judecătorilor și procurorilor și vor produce dezechilibre în funcționarea instanțelor și parchetelor.

Procurorii spun că înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este nejustificată.

„Prin înființarea acestei direcții se creează falsa impresie că la nivelul acestei categorii socio-profesionale există un fenomen infracțional de o asemenea amploare încât să justifice tratarea magistraților în mod diferit în cazul încălcării legislației penale (în anul 2015 au fost trimiși în judecată 16 magistrați, în anul 2016 un număr de 18 magistrați, iar în anul 2017 un număr de 5 magistrați)”, arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Parchetul General critică și maniera de numire în funcție a procurorilor șefi. Astfel, „prerogativa ministrului justiției de a propune atât procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi ai Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, cât și procurorii șefi de secție ai respectivelor structuri, pe de o parte politizează sistemul judiciar prin faptul că ministrul justiției propune numirile în funcțiile de vârf ale Ministerului Public, iar pe de altă parte golește de conținut posibilitatea procurorului general de a-și realiza propriul plan managerial, respectiv îl împiedică în a propune procurorii șefi din subordine cu care să formeze în mod corespunzător o echipă de lucru”, potrivit sursei citate.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că procedura propusă de numire a procurorilor șefi de parchete contravine și recomandărilor Comisiei Europene exprimate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În final, arată procurorii, propunerile legislative formulate de Camera Deputaților eludează votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistraților și al societății civile, precum și întregul proces legislativ de modificare a legilor justiției început de Ministerul Justiției, în condițiile în care nu se respectă standarde de eficiență și transparență.

Consiliul Superior al Magistraturii ar putea da, joi, un aviz consultativ pe proiectul de legi al justiției, modificat substanțial în Parlament, față de varianta inițială transmisă de ministerul Justiției.

Coaliția PSD-ALDE a prezentat, săptămâna trecută, ca inițiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară și modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor.

Potrivit formei Legilor Justiției propusă de PSD+ALDE, președintele României apare în procedura de numire a șefilor de parchete însă nu și în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înființeze o direcție de investigare a magistraților care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât privește Inspecția Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înființeze.