CSM explică avizul negativ pe Legile justiției: Direcția de cercetare a magistraților este nejustificată. Pentru aleși nu există prevederi similare

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a motivat decizia de avizare negativă a proiectului Legilor justiției, propus de Parlament.

În cadrul documentului se face referire la mai multe propuneri legislative venite din partea parlamentarilor. Astfel, magistrații din CSM critică înființarea Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor., majorarea duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție și a duratei stagiului urmat de judecătorii și procurorii stagiari, modificarea examenelor de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și a celui de Capacitate, competențele judecătorilor și procurorilor stagiari.

Conform sursei citate, proiectul propune modificări legislative ce ar duce la transpunerea necorespunzătoare a unor decizii ale Curții Constituționale.

Așadar, unul dintre aspectele criticate de magistrații Consiliului se referă la înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. În cuprinsul „Expunerii de motive” a propunerii legislative nu se regăsesc argumente care să justifice instituirea unei structuri de parchet care să aibă competența exclusivă după calitatea persoanei, conform sursei citate.

„O astfel de reglementare apare cu atât mai mult nejustificată, în condițiile în care pentru reprezentanții celorlalte puteri în stat, (respectiv pentru Președintele României, deputați, senatori, miniștri) sau pentru alte categorii socio-profesionale (funcționari publici, polițiști etc) nu sunt prevăzute dispoziții similare referitoare la existența unor structuri de parchet care să aibă competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru fapte săvârșite de către aceste pcrsoane”, se arată în motivarea CSM.

De asemenea, plenul CSM constată și că propunerile prezente în proiectul de lege legate de Inspecția Judiciară (IJ) „subminează profund independența” instituției, aceasta urmând să fie subordonată Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor (CNIJP).

Potrivit propunerii legislative, CNIJP ar urma, printre altele, să numească și să revoce conducerea IJ, fapt care poate avea „implicații esențiale în planul independenței Inspecției Judiciare”.

„Propunerea legislativă nu consacră niciun fel de garanții pentru funcționarea acestei noi entități în condiții de independență. Mai mult, propunerea legislativă nu cuprinde niciun fel de date privind componența, modul de organizare și funcționare, procesul decizional și sursele de finanțare ale organismului propus a fi inființat, acestea urmând să fie stabilile ulterior printr-o lege”, conform sursei menționate.

În cadrul documentului precizat, se face referire și la propunerea de modificare a procedurii de numire a procurorilor șefi de parchete.

„Deși se propune o procedură de numire distinctă a procurorilor șefi de secție la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de lnvestigare a lnfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism față de procedura de numire în cele mai înalte funcții de conducere la parchetele mai sus menționate, nu se prevede, similar, care este procedura de revocare”, motivează plenul CSM.

Magistrații Consiliului Superior al Magistraturii au votat, în 9 noiembrie, emiterea unui aviz negativ în cazul proiectului Legilor justiției, variantă trimisă spre analiză de către Parlament.

Potrivit formei Legilor Justiției propusă de PSD-ALDE, președintele României apare în procedura de numire a șefilor de parchete, însă nu și în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înființeze o direcție de investigare a magistraților care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât privește Inspecția Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înființeze.

Proiectul Legilor justiției a fost modificat în Parlament, față de forma inițială transmisă de ministerul Justiției. Avizul inițial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituția condusă de Tudorel Toader a fost tot negativ.