Procurorul general al României: A hărțui procurorii însemnă a încălca grav principiile statului de drept

„A hărțui procurorii, a-i pune într-o stare defensivă, a-i amenința cu răspunderi juridice disproporționate față de eventualele greșeli profesionale făcute, a asimila ipso facto o decizie judecătorească de achitare a unui inculpat cu o culpă profesională, a transforma parchetul într-o verigă slabă aflată între poliție și instanțe judecătorești, a supune procurorii controlului unui organism executiv, eminamente politic, așa cum este Ministerul Justiției, condus de un ministru al justiției numit politic și cu agendă politică înseamnă, pe scurt, a încălca de o manieră gravă principii fundamentale ale statului de drept”, transmite Augustin Lazăr.

„Statul de drept se bazează pe principiul supremației legii, dar el presupune și ideea de responsabilitate, morală, etică, politică, juridică. Responsabilitatea nu înseamnă doar răspundere ci mai mult, o atitudine de implicare în stabilirea unui cadru instituțional în care subiecții de drept constituțional să acționeze conștient, pentru binele comun, să își asume deciziile luate și să dea dovadă de respect pentru cetățenii pe care îi guvernează. Responsabilitatea înseamnă bună guvernare”, mai spune procurorul general al României.

POLITICĂ Controversă în Germania. Revine Angela Merkel? Ce funcție este vehiculată pentru fostul cancelar al Germaniei

16:42

CONTROVERSĂ România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune

16:41

Lazăr lansează un atac la adresa guvernanților, citându-l pe politologul Francis Fukuyama : „În mod evident, dacă o guvernare nu se simte legată de statul de drept, dar se consideră pe sine în întregime stăpână din toate punctele de vedere, nimic nu o va împiedica să ajungă să ia proprietățile cetățenilor sau ale străinilor cu care face afaceri. Dacă regulile juridice generale nu sunt făcute să fie respectate de elitele puternice sau de cei mai potenți actori, guvernarea respectivă nu poate asigura o certitudine a securității și nici a proprietății private ori a libertății comerțului”.

De asemenea, procurorul general arată că legea fundamentală nu se referă la subordonarea procurorilor unei alte autorități a statului „și în niciun caz ministrului justiției”, făcând parte din autoritatea judecătorească, nu din cea executivă.

„Procurorii nu sunt supuși „controlului ministrului justiției”, ci, așa cum precizează legea fundamentală, își desfășoară activitatea „sub autoritatea ministrului justiției””,, explică Lazăr.

Magistratul dă drept exemplu mai multe reglementări europene privind independența procurorilor.

„Între a-i proteja pe infractori sau pe victime, parchetul a făcut de mult și tranșant alegerea: va proteja victimele, iar față de infractori va fi ferm, intransigent dar echitabil. Procedând astfel, Ministerul Public își va asuma independența de care trebuie să beneficieze potrivit Constituției României, precum și documentelor internaționale, unele dintre ele devenite prin ratificare parte a dreptului intern, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Constituția României. Răspundem astfel, tuturor întrebărilor opiniei publice, tentativelor unor puteri ale statului, de a lipsi procurorii români de independență, pe căi dubioase, prin proiecte și proceduri parlamentare viciate ori prin manopere dolosive puse la cale în cercuri politice cu interese împotriva înfăptuirii justiției penale, că Ministerul Public nu va abdica nici de la independență și nici de la fermitate imparțiale și eficiente care să protejeze atât interesele publice cât și cele private ale persoanelor vizate””, transmite Lazăr.

Reacția procurorului general vine după ce, în comisia specială parlamentară s-a decis înființarea unei secții care se va ocupa de anchetarea magistraților. De asemenea, în plenul Camerei Deputaților s-a discutat modificarea statului magistraților, în sensul că statul „se îndreptă” cu acțiune în regres prin MFP împotriva magistraților care au săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.