Prima reacție a lui Ion Iliescu după ce Parchetul a confirmat „diversiunea” din Decembrie 1989

Potrivit unui articol intitulat „Revoluția Română, un act de demnitate națională”, postat pe blogul personal, Ion Iliescu afirmă că în decembrie 1989 în România a avut loc o Revoluție, „indiferent de ceea ce se străduiesc să acrediteze cei cărora acest act de demnitate nu le este pe plac”.

„A fost o schimbare radicală de sistem politic, s-au schimbat dramatic instituțiile statului, natura lor, s-a trecut de la un regim totalitar la unul democratic. Au apărut insituții noi, noi drepturi și libertăți civice, România s-a deschis spre lume. Nevoia de libertate, de democrație, a jucat rolul de motor al schimbării. Privațiunile de tot felul, umilințele unei vieți la limita supraviețuirii, din ultimii ani ai ceaușismului, au fost declanșatorul revoltei populare. O revoltă care mocnea, Timișoara fiind locul în care ea a izbucnit la suprafață, după ce la Iași, represiunea Securității a înăbușit o acțiune similară”, a mai scris Iliescu.

Potrivit acestuia, democrația s-a construit „pe jertfa unor oameni”.

„Democrația s-a construit pe jertfa unor oameni, care au pus viața lor la temelia noii Românii, jertfă pe care o onorăm, și o regretăm, în același timp, pentru că nimeni n-ar trebui să fie obligat să se sacrifice pentru ideile și credințele lui. Pentru ca jertfa lor să aibă un sens pentru noile generații, trebuie ca, alături de drepturi și libertăți, să învățăm să ne asumăm și responsabilitățile care derivă din starea noastră de cetățeni. Moștenirea Revoluției Române este una eminamente pozitivă, și ea trebuie apărată de toți cei care cred în libertate și în democrație. Mă înclin în fața memoriei tuturor celor care au luptat pentru libertate în anii totalitarismelor românești, a celor care, în decembrie 1989, au făcut posibilă schimbarea care a adus România în familia națiunilor europene”, a conchis Ion Iliescu.

MARIUS TUCĂ SHOW Toni Neacșu arată cât de limitate sunt, de fapt, puterile guvernului demis Bolojan

07:00

GÂNDUL GREEN „Ucigașul tăcut”. Câți oameni omoară, de fapt, căldura? Bilanț alarmant pentru România, în ultimii ani

07:00

La 28 de ani de la Revoluție, procurorii care instrumentează dosarul privind evenimentele din decembrie 1989 susțin că „este cert faptul că diversiunea a existat”, iar prin mesajele transmise, în special, prin intermediul Televiziunii Publice s-a instaurat „binecunoscuta psihoză teroristă”. 

„Au fost clarificate împrejurările legate de fuga cuplului prezidențial de pe sediul CC al PCR, traseul urmat și comportamentul forțelor militare înainte, în timpul și după pătrunderea revoluționarilor în sediul Comitetului Central. Totodată, a fost stabilită componența comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt, după fuga președintelui în exercițiu, puterea totală în România. Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăți de drept din țară (București, Cluj-Napoca și Iași), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare și acțiunile de legitimare a acesteia pe plan intern și international”, a declarat, luni, procurorul Marian Lazăr, de la Parchetul Militar.

Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală.

„A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu) care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piața Palatului și declanșarea protestelor în București. A fost realizată o succesiune clară a evenimentelor politico-militare existente în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie 1989. A fost conturată succesiunea evenimentelor deosebit de importante din noaptea de 21/22 decembrie 1989″, mai transmite Parchetul General.

Anchetatorii s-au edificat și cu privire la declanșarea și executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989.

„Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale și distrugeri survenite. Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecințe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii și mijloacelor militare de comunicații, astfel fiind instaurată la nivel național binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecințe deosebit de grave. În legătură cu aceeași diversiune au fost obținute date care demonstrează că în anul 1987 forțele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura țevii și imitatoare privind desantul de parașutare”, a mai spus procurorul.

Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, și succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgoviște, locația unde s-a aflat cuplul Ceaușescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

„Probele au evidențiat existența unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unități militare, precum și existența unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceaușescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înțelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia”, a mai spus procurorul Marian Lazăr.