Partidele maghiare din România au semnat Declarația pentru autonomie. Termenul-limită avansat de Kelemen Hunor

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identității etnice, a culturii și limbii maghiare pe pământul natal.

„La sfârșitul anului 2017, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declarația de la Cluj, am spus că ar trebui să găsim un text, o declarație comună în care reiterăm dezideratele și principiile care ne conduc de 28 de ani în viața politică din România. Textul a fost finalizat și l-am semnat alături de liderii PPMT și PCM. Acum 27 – 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, am fost de acord, dezideratele și principiile nu s-au schimbat. Este important să reiterăm dezideratele și să vorbim de formele de autonomie care vor asigura cadrul instituțional pentru păstrarea identității etnice, a culturii și limbii pe pământul natal. Autonomia este cheia rezolvării acestor probleme și în România. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomia regională sau teritorială, autonomia locală și cea culturală, care trebuie cât mai repede, în 2018, discutate cu majoritatea românească și codificate din punct de vedere legislativ”, a spus Kelemen.

Potrivit acestuia, o codificare legislativă înseamnă o amendare a Constituției, care nu prevede acum o altă formă de organizare teritorială decât județe, comune, orașe, municipii nu și regiuni.

POLITICĂ Hunor Kelemen desființeză parlamentarii neafiliați: Unii vin din SOS, alții de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”

23:32

VIDEO Kelemen Hunor susține formarea unui guvern politic dacă Guvernul Tomac pică la vot: „Poate să fie și un guvern monocolor”

23:08

„E nevoie de o amendare a Constituției, se va vorbi de o reformă administrativă, cea actuală e din perioada lui Ceaușescu, toată lumea spune că este nevoie de o astfel de reformă, dar sunt discuții. Am convingerea că trebuie amendarea Constituției și legile discutate și amendate, dar e nevoie de un dialog cu majoritatea românească și o viziune din partea noastră. Argumente sunt raționale, ar trebui o discuție fără prejudecăți. (…) O nouă Constituție este aproape imposibil de realizat”, a mai spus Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a afirmat că, în anul Centenarului, trebuie continuat dialogul cu majoritatea română și să se vorbească despre declarația de la Alba Iulia din 1918, astfel încât, prin dialog, să se poată găsi modalități legislative și legislative prin care deziteratele comunității maghiare din România pot fi îndeplinite.

La rândul său, liderul PPMT, Szilagyi Zsolt, a declarat că partidele maghiare din Transilvania reafirmă valorile pe baza cărora au pornit politica în 1990, iar faptul că se pot alinia după un text comun înseamnă că, în comunitatea maghiară, doleanța diferitelor forme de autonomie este viabilă.

„Credem că România, cu ocazia Centenarului, se poate transforma într-o țară mai bună care oferă sentimentul de a fi acasă și pentru maghiarii care trăiesc în Transilvania. Autonomia este declarația supremă de loialitate față de statul român, noi privind românii din Transilvania ca partenerii noștri strategici, ei realizează că România trebuie să fie o țară care respectă drepturile noastre, că existența noastră în România este o valoare, nu un pericol. (…) Este un moment al alianței între partidele maghiare, în care să identificăm și proiecte comune, pași politici care pot fi realizați împreună”, a spus liderul PPMT.

Președintele PCM, Biro Zsolt, a adăugat că partidul pe care îl reprezintă a pornit pe un nou drum, pe calea dialogului.

„În 1992 când s-a semnat declarația de la Cluj nu eram în politică, semnarea unui document care privește principiile dă o semnificație acestuia”, a spus Biro.

Declarația comună privind autonomia regională sau teritorială, autonomia locală și cea culturală a fost semnată luni, la Cluj-Napoca.