Legile justiției, pe ultima sută de metri. Când s-ar putea reuni Senatul pentru a da votul final

Camera Deputaților a votat, marți, Legea pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM.

Vicepreședintele Senatului Adrian Țuțuianu a declarat, după ședința de marți a Biroului Permanent al Senatului, că Legile Justiției ar putea fi înscrise pe ordinea de zi a ședinței de luni sau de miercuri.

„Am avut o ședință scurtă de Birou Permanent al Senatului. Știți foarte bine cã astăzi s-au finalizat în cadrul comisiei speciale dezbaterile pe cele trei legi trimise spre reexaminare de președinte, 303, 304, 317, din 2004, așa-numitele Legi ale justiției. Ele vor intra în procedura de lucru de la Senat”, a declarat vicepreședintele Senatului Adrian Țuțuianu.

ALEGERICandidatul socialist la președinția Franței, Jean-Luc Melenchon, și-a lansat campania electorală: „Trebuie să schimbăm totul – de la salarii la vârsta de pensionare”

07:27

ACTUALITATE8 Noiembrie, calendarul zilei: Se nasc Nicolae Paulescu și Alain Delon. Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele X

07:15

El a precizat că senatorii pot depune amendamente până joi, la ora 15.00.

„Ele vor fi colectate toate, transmise membrilor comisiei speciale pentru ca să aibă timpul necesar să le studieze și, luni, am stabilit termen pentru raport. Dacă comisia specială va da raportul luni, în termen util ele vor fi înscrise pe ordinea de zi a ședinței de luni, dacă nu pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, săptămâna viitoare”, a adăugat Țuțuianu.

Întrebat, el a a adăugat că „nu e nicio grabă” cu adoptarea legilor Justiției.

„Pe legile justiției discuția s-a purtat numai pe textele care au fost declarate neconstituționale. Sunt câteva texte care au trebuit modificate expres și câteva care aveau legătură cu textele modificate. În cadrul comisiei ați vãzut că și ieri și azi s-au făcut dezbateri, multe dintre ele au fost adoptate cu unanimitate. Este o stare absolut normală, legiferăm în mod curent și, dacă vreți, eficient”, a mai spus vicepreședintele Senatului.

Comisia specială privind justiția a adoptat, marți, un raport favorabil atât asupra Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cât și asupra Legii 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM, cu 13 voturi „ pentru” și 7 „împotriva”. Comisia specială parlamentară pentru legile Justiției a votat, marți, un amendament la Legea privind statutul magistraților, corelat cu un altul al legii privind CSM, prin care președintele României este scos din procedura de numire a conducerii ÎCCJ.

La legea privind statutul magistraților, 303/2004, s-a votat eliminarea președintelui din procedura de numire șefilor instanței supreme, articolul fiind corelat cu o modificare adusă, luni, legii CSM.

„Alineatul (1) al articolului 53 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Președintele, vicepreședinții și președinții de Secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani”, este modificarea adusă legii 303.

Comisia specială parlamentară pentru legile Justiției a votat, luni, un articol la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primește atribuțiile de numire și revocare a conducerii ÎCCJ, iar președintele României este eliminat din procedură.

„Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor: numește și revocă din funcție președintel, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curței de Casație și Justiție”, potrivit formei adoptate de Comisie.

Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce privește răspunderea magistraților, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcției, a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției: a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; sau prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei., potrivit textului adoptat de comisie.

Personale vătămate se pot îndrepta împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanțelor.

„Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul”, potrivit textului adoptat de comisie.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

Potrivit sursei citate, statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.

Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.