Petre Roman, pus sub învinuire în Dosarul Revoluției

Procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au extins, joi, în dosarul Revoluției, acuzațiile, pentru infracțiuni contra umanității, față de Petre Roman, la data săvârșirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial premier al Guvernului României.

Procurorii spun că fostul premier a acceptat și oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist.

„Suspectul Roman Petre a fost încă de la înființarea CFSN unul dintre factorii importanți de decizie ai acestui organism, iar în această calitate, la fel ca suspecții Iliescu Ion și Voiculescu Gelu Voican, a acceptat și oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist. Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale țării; darea de ordine privind deplasarea unor unități militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unități militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populația civilă, parțial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante”, arată Parchetul General, într-un comunicat de presă.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Traian Băsescu sare în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după arestare: „De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe”

23:23

Procurorii acuză că aceste acțiuni s-au desfășurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informații false privind acțiuni ostile, intense și diversificate, aparținând „dușmanului terorist”.

Informațiile au fost diseminate prin intermediul comunicațiilor militare și civile.

„Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecințe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieți omenești, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional a unor persoane, suferințe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)”, mai arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat, joi dimineață, la Parchetul General, în dosarul Revoluției, pentru a fi înștiințat în legătură cu extinderea urmăririi penale.

„Se trage asupra noastră. Din cei 81 care ne aflau, sunt masacrați 39. Eu scap cu viață, Dumnezeu mă ține în viață, că altfel nu pot să găsesc o altfel de explicație și după 24 de ore, aș face parte dintr-un grup, care complotează, se formează cu scopul de a fi uciși sute de români pentru a prelua puterea. Este absurd și grotesc. Nu îmi amintesc să fi făcut parte din vreun grup. CFSN-ul a fost un lucru care s-a constituit ad-hoc. Erau acolo, ați văzut, și Doinea Cornea, și Andrei Pleșu, și Ana Blandiana și mulți alții. Au avut vreo legătură cu treaba asta? Nu! Prima dată când se constituie CFSN-ul a fost în 27 decembrie. Până în decembrie 1989, am fost 20 de ani profesori universitar la Politehnică, am depus o muncă de cercetare științifică la un înalt nivel, nu am făcut parte din niciun fel de organizație PCR, de birou, de comitet de partid cum se numea și dintr-o dată eu visez la nu știu ce putere politică. Este absurd, este grotesc. Nu se poate așa ceva (…) Nu eram în niciun fel de grup, puterea nu fusese preluată de nimeni. Prima dată când eu am intr-adevăr putere este în 27 decembrie când în în prima ședință a CFSN, când vin toți membrii, eu sunt numit prim-ministru”, a declarat Petre Roman, la ieșirea din Parchetul General.

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat joi dimineață, la sediul Parchetului General, unde a fost citat în dosarul Revoluției. Președintele României a încuviințat, în aprilie, cererea parchetului de urmărire penală în cazul său și al lui Ion Iliescu.

La intrarea în sediul Parchetului General, Petre Roman nu a dorit să facă nicio declarație.

Pe 2 aprilie, procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut președintelui României încuviințarea urmăririi penale în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității în cazul lui Ion Iliescu, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), a lui Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României și față de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României, în dosarul Revoluției.

Petre Roman, a declarat atunci, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că este uluit și revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr președintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluției nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.

În cadrul Dosarului Revoluției, procurorii au anunțat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceaușescu din decembrie 1989, dar și cele legate de declanșarea și efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.

Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat și cu privire la declanșarea și executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, și succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgoviște, locația unde s-a aflat cuplul Ceaușescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

„Probele au evidențiat existența unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unități militare, precum și existența unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceaușescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înțelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia”, a spus atunci procurorul Marian Lazăr.

Astfel, până la execuția celor doi, care a avut loc pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora, potrivit Parchetului.

Procurorii au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.