CHIPUL LUI DECEBAL de la Dunăre. Visul lui Iosif Constantin Drăgan a costat 1 milion de dolari și nu e gata

Basorelieful are o înălțime de 55 de metri și este situat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova.

Lucrările au fost efectuate între 1994 și 2004 și nu au fost deloc ușoare. 12 alpiniști, conduși de Florin Cotarcea, au muncit, zi de zi, timp de 10 ani. La locul în care s-a realizat sculptura se poate ajunge doar cu barca, motiv pentru care nu s-au putut folosi utilajele grele. Alpiniștii își cărau în spate uneltele și se cățărau până la schelă, într-o zonă plină de vipere.

„Am dat un concurs acolo, cu mai mulți artiști, practic nici nu am crezut că o să-l câștig. Norocul a fost că toate lucrările au fost analizate de o comisie, iar lucrările au fost trimise fără să se specifice numele, au fost trimise pe numere, cred că acesta a fost norocul meu. Aveam 26 de ani, eram tânăr. Eram sigur ce-o să iasă acolo, nu am avut niciun dubiu că am fi putut greși. Practic, nu mă așteptam că lucrurile se vor opri, nefiind gata, dar așa a fost să fie (…) Statuia este făcută în proporție de 60%. Este departe de a fi gata. E o lucrare care se vede bine de la distanță, de aproape nu se vede nimic. Nu este gata. Nu asta s-a vrut. Nu acesta este punctul final. Condițiile de muncă nu au fost ușoare. A fost greu accesul cu materiale. Stânca a avut fisuri, a trebuit să le cimentăm, betonul și toate materialele le-am urcat pe brațe”, a povestit Florin Cotarcea,pentru Mediafax.

INEDIT Un cartier întreg din Bilbao s-a mobilizat pentru salvarea afacerii cu flori a românilor Nina și Ion. Gestul impresionant a fost preluat de toată presa iberică

05:45

TURISM Vacanță în Thassos. De ce aleg românii „Insula de smarald” pentru concediile de vară. Cu cât au crescut prețurile față de anul trecut

05:30

Un alt om care a săpat în munte este Rudolf Cocic. Azi susține că ar lua-o de la capăt oricând.

„Eu am fost mecanic, am fost și alpinist, de toate am fost. Domnul profesor Iosif Constantin Drăgan dorea de mult să înceapă monumentul, înainte de Revoluție, dar abia după ’90 a reușit să facă demersurile. Eu am fost acolo de la început. Domnul Iosif Constantin Drăgan venea periodic. Practic, monumentul nu a început din 1994, a început mult mai devreme, s-au făcut pontoane, compresoare, amenajarea de șantier, logistica mecanică, de compresoare, de curent, a durat mult mai mult. Sunt mândru de ceea ce am făcut, e unicat în Europa, rămâne și peste 2000 de ani, se va vorbi și atunci de monumentul acesta și de cei care l-au realizat. Dacă ar fi să o iau de la zero, m-aș apuca din nou de această construcție. (…) De la distanță, lucrarea este finalizată sută la sută. La apropiere ar mai trebui lucrat. Eu acum mă ocup de mentenanța monumentului, fac parte din Fundația Europeană”, a povestit Rudolf Cocic pentru Mediafax.

Ca o ironie, cel care la 26 de ani conducea 12 alpiniști zi de zi pe munte, la una dintre cele mai ambițioase lucrări, azi „sculptează” chipul lui Decebal în piele, în Germania.

„Am pierdut un hotel chiar acolo lângă stâncă. Fratele meu a făcut un hotel, ne-am combinat puțin cu banca, nu am mai reușit să dăm banii înapoi și l-am pierdut. Am plecat și pentru că am avut nevoie de o schimbare. Lumea e frumoasă, merită să vezi mai multe. Aici, în Germania, tatuez. (…) L-am tatuat de foarte multe ori pe Decebal, atât românilor de aici, cât și celor de acasă. Am și un job oficial. Lucrez pe un camion câteva ore, noaptea”, a povestit Cotarcea,.

Cea mai mare sculptură în piatră din Europa a fost dorința devenită realitate a unuia dintre cei mai bogați oameni de după Revoluție – Iosif Constantin Drăgan. Cu o viață trăită câteva decenii departe de țară, Drăgan avea o avere estimată, în anul 2006, la 1,3 miliarde de dolari. Sculptura l-a costat nu mai puțin de un milion de dolari. Sub capul lui Decebal a rămas săpată în stâncă inscripția „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”).

Astăzi, de la o distanță mică, de pe barcă, se poate observa că nasul statuii, care risca să cadă din cauza blocului de piatră ce s-a desprins, este de altă nuanță, fiind făcut din armătură de fier și ciment. Lucrările au fost stopate odată cu decesul finanțatorului, în anul 2004.

„Lipsesc cușma, căciula, partea de sus, pe cap, pometele, pe partea stângă și urechile probabil și o barbă care nu a fost finalizată, din cauza lucrărilor s-a desprins, fiind reconstitută cu ciment. Este în stare de conservare, din 2004 nu au trecut decât 14 ani, nu s-a erodat așa de mult. Este principalul punct de atracție al zonei, a dus la dezvoltarea turismului foarte mult și oamenii sunt surprinși, uimiți de lucrare și de frumusețea locurilor. (…) Ar fi ideal să existe o instalație de iluminat la Chipul lui Decebal. Ea a existat la început, a fost ceva provizoriu, la intervenția Consiliului Județean s-a tras o linie de curent până la Chipul lui Decebal, rămânând ca în viitor să se facă o iluminare arhitecturală”, spune Alin Subțire, antreprenor recunoscut în turismul local.

Estimările făcute de reprezentanții Parcului Natural Porțile de Fier arată că numai anul trecut în jur de 50.000-56.000 de turiști au ajuns în zonă.

Ioan Ciuru este primar din anul 2000 în comuna Eșelnița și spune că nu există un punct turistic mai important în zonă. Cu toate acestea recunoaște că încă mai sunt probleme de rezolvat.

„Am discutat și cu oameni din Ungaria și spuneau «dom’ne, ceea ce știm noi despre zona dumneavoastră știm că acolo aveți Chipul lui Decebal». Vă dați seama ce trăire am avut noi, cei din zonă, auzind asemenea lucruri despre Chipul lui Decebal. Înseamnă pentru noi foarte mult… Sunt sute, mii de oameni care vin acolo zilnic, pozează, se plimbă cu bărcile, că s-a dezvoltat foarte mult și turismul acvatic. Lucrarea nu este finalizată, din păcate, a murit Drăgan și lucrarea a rămas suspendată. Este în curs de realizare un sistem de iluminat, suntem în parteneriat cu Consiliul Județean Mehedinți și Asociația Generalului Ștefan Gușă, dorim să realizăm iluminatul pe timp de noapte, ca să poată fi vizitat și noaptea Chipul lui Decebal. Știu că a rămas în sarcina Consiliului Județean Mehedinți, prin acel parteneriat, să poată contacta Fundația General Ștefan Gușă, să putem realiza acest obiectiv până la capăt”, a spus Ioan Ciuru, primarul comunei Eșelnița, județul Mehedinți.

Autoritățile dau însă din umeri în privința unor intervenții privind iluminatul și spun că totul depinde de asociația care și are proprietatea pe stânca respectivă.

„Adevărul cam ăsta este, pentru că ne-am blocat în ceea ce privește încheierea parteneriatului cu această asociație, Fundația Ștefan Gușă. Patrimoniul Fundației Drăgan, după ce a murit Iosif Constantin Drăgan, din ce am înțeles și eu, a fost transferat în Fundația General Ștefan Gușă, adică tatăl soției lui Constantin Drăgan”, a declarat Aladin Georgescu, președintele CJ Mehedinți,.

„La ultima vizită a domnului ministru al Transporturilor, și dânșii ar fi fost interesați să facă direct de pe pod iluminatul, deci este foarte posibil să facă această investiție, până la urmă. Nu este proprietatea noastră și nu putem interveni„, consilier în cadrul Consiliului Județean Mehedinți, Alexandra Vărzan.

Americanii au inclus chipul lui Decebal din Cazanele Dunării în topul celor mai spectaculoase statui din lume.