Isărescu rupe tăcerea: s-a atins PUNCTUL DE COTITURĂ în care creditarea DEPĂȘEȘTE creșterea economică

„După datele pe care le avem, sistemul bancar românesc a trecut din poziția de creditor în cea de debitor. Să vedem în ce măsură se confirmă. Sunt mai mulți factori care au contribuit la acest lucru. Noi i-am prezentat în trecut, în repetate rânduri. Nu este niciun mister cu evoluția lichidității. Sunt mai mulți factori care contribuie. Este vorba și de evoluția ciclică, lunară, a acestei lichidități în funcție de absorbția și introducerea de lichidități în piață de către Ministerul de Finanțe”, a declarat luni Mugur Isărescu după ședința în care Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2018.

Guvernatorul BNR a explicat că procesul este lunar, pentru că în perioada când se plătesc taxe și impozite, dispar lichiditățile din piață, iar când Ministerul de Finanțe plătește pensii și salarii se introduc lichidități în piață. „E vorba de faptul că o parte din lichidități au fost folosite de bănci în procesul de creditare, ați observat noi am asistat la o cădere a intermedierii financiare, dar se pare că s-a produs punctul de cotitură întrucât creșterile, se pare, să nu zicem hop până când nu sărim gardul, pentru că avem evoluția creditării care depășește creșterea economică. Bate spre 7%, creșterea economică probabil că se va situa în jur de 4% anul acesta”, precizează Isărescu.

VIDEO Ion Cristoiu: Am trăit s-o văd și pe asta! Liderii USR denunță anularea alegerilor

09:33

TELECOMUNICAȚII Tranzacție de 1 miliard de euro pe piața telecom din Europa. Deutsche Telekom, în centrul afacerii

09:32

Guvernatorul a mai notat că o parte din lichiditățile băncilor încep să fie folosite în procesul de creditare, ceea ce este un lucru foarte bun. Astfel creditul ar putea deveni un motor al creșterii economice pe măsură de stimulii fiscali își diminuează din forță.

Isărescu apreciază că, în acest moment, piața se află în echilibru, nici exces și nici deficit, după ce a avut un relativ exces luna trecută.

Consiliul de Administrație al BNR a decis luni menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an; totodată, a hotărât menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, conducerea BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Banca Națională a României a injectat, luni, în piața bancară 10,524 miliarde de lei, printr-o operațiune de tip repo cu scadența la 7 zile, la o dobândă de 2,50% pe an, egală cu dobânda cheie, potrivit datelor publicate de banca centrală.

Indicele ROBOR 3M la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a scăzut luni pe piața interbancară cu 0,07 puncte procentuale, până la 3,40% pe an, reiese din datele BNR.

Indicele ROBOR 6M, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a coborât la 3,49% pe an, de la 3,53% vineri, în timp ce ROBOR 9M la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a ajuns la 3,53% pe an, de la 3,56%.