PNL i-a cerut lui CIORBEA să sesizeze CCR pe rectificarea bugetară

„Am depus astăzi (miercuri-n.r) sesizare la Avocatul Poporului în ceea ce privește solicitarea de a cere analiza CCR pe OUG privind rectificarea bugetară. În acest moment Avocatul Poporului este singura instituție care poate pe OUG să sesiseze CCR, să analizeze respectarea prevederilor constituționale în adoptarea actului normativ respectiv, de aceea i-am solicitat să facă această sesizare către CCR. Aș vrea să adaug că Toată această chestiune arată că bugetul României construit de guvernarea PSD-ALDE, condusă de doamna Dăncilă și de domnul Dragnea, a fost prost construit încă de la început și că nu are nicio legătură cu realitățile”, a afirmat purtătorul de cuvânt, Ionel Dancă, după depunerea sesizării la Avocatul Poporului.

Liberalii susțin în document că există mai multe motive pentru care OUG pentru adoptarea rectificării bugetare să fie declarată neconstituțională. Aceștia precizează în solicitarea trimisă către instituția Avocatul Poporului, că adoptarea OUG pentru rectificarea bugetară nu se putea face fără avizul Consiliului Legislativ.

EXTERNE Ucraina este „lăsată din brațe”: în 2026, și Danemarca reduce ajutorul pentru Kiev la jumătate

20:01

CONTROVERSĂ Criza apei naște războiul de pe Facebook. Acuzat de USR că e principalul vinovat pentru problemele de mediu din România, PSD ripostează

19:47

„Încălcarea dispozițiilor art.9 alin.(2) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și ale art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ cu consecința încălcării dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituția României. Guvernul avea obligația legală de a obține, anterior adoptării actului normativ, avizul Consiliului Legislativ și să opereze eventualele modificări prealabil ședinței de Guvern în care urma a fi adoptată ordonanța de urgență. Pe cale de consecință, adoptarea ordonanței de urgență fără avizul Consiliului Legislativ este vădit ilegală, ceea ce afectează principiul securității juridice dedus din dispozițiile art.1 alin.(4) din Constituția României”, se arată în solicitarea care va fi depusă miercuri la Avocatul Poporului.

PNL precizează că, un alt motiv pentru care OUG pentru rectificarea bugetară este neconstituțională, este încălcarea articolului din Constituție care arată că OUG nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului.

„Încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție care dispune că -Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere a unor bunuri în proprietate publică.- Dispozițiile acestei norme constituționale reprezintă o limită expresă instituită de legiuitorul constituant. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că „sunt instituții fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituție, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenței lor, în mod explicit sau doar generic (instituțiile cuprinse în titlul III din Constituție, precum și autoritățile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale)”. (Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014). Astfel, instituțiile fundamentale ale statului au un statut constituțional”, se arată în actul normativ care va fi depus miercuri la Avocatul Poporului.

De asemenea, liberalii susțin că Ordonanța privind rectificarea bugetară, adoptată săptămâna trecută de către Guvern, „încălcarea principiului colaborării loiale între autoritățile publice dedus din dispozițiile art. 1 alin.( 4), Constituția României”.

„Consiliul Suprem de Apărare a Țării reprezintă o autoritate autonomă de rang constituțional cu atribuții fundamentale în materia apărării țării și al siguranței naționale. Conform Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării (C.S.A.T.) această autoritate trebuie să se pronunțe cu privire la actele normative emise de Guvern în materia apărării țării și a siguranței naționale, rectificarea bugetului instituțiilor membre ale C.S.A.T. intrând sub incidența acestei dispoziții legale [art.4 lit. d) din Legea nr. 415/2002]. Pronunțarea se realizează prin emiterea unui aviz care poate avea caracter favorabil sau caracter de respingere a actului normativ. În temeiul respectării principiului colaborării loiale între autoritățile statului numai solicitarea avizului nu este suficientă, pentru ca actul normativ să întrunească condițiile de legalitate, pentru că astfel avizul ar fi nul ab initio, nemaiavând nicio valoare juridică. Considerăm existența avizului C.S.A.T., în privința ordonanței de urgență de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2018, ca fiind o condiție de fond pentru adoptarea actului normativ și, pe cale de consecință, adoptarea acestei ordonanțe de urgență în absența avizului C.S.A.T. reprezintă o încălcare a principiului colaborării loiale între autoritățile statului, implicit a dispozițiilor art.1 alin.( 4) din Constituția României”, precizează în sursa citată.

Guvernul a aprobat, pe 5 septembrie, prima rectificare bugetară pe anul 2018. Rectificarea bugetară a fost adoptată fără avizul CSAT, proiectul fiind introdus pe ordinea suplimentară a ședinței de miercuri a Executivului.

Surse guvernamentale au declarat, pentru MEDIAFAX, că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiției care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT, baza legală pentru acest punct de vedere fiind o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu și primirea avizului.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, publicat pe 3 septembrie de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 8.819,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 26.959,8 milioane lei la 28.066,5 milioane lei, dar, urmare a modificării nivelului PIB estimat pe anul 2018, se menține, în termeni cash, la nivelul de 2,97% din PIB.