GAFA lui Macron despre naționalism. Europa Occidentală CONFUNDĂ lecțiile Primului Război Mondial cu adevăruri universale

„Poate fi salvată relația transatlantică? Aceasta este întrebarea cu care se confruntă lumea la 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. Semnalele de la ceremoniile comemorative centenare de la Paris nu au fost bune. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat public naționalismul, plasându-l «în opoziție față de patriotism», în timp ce autoproclamatul naționalist Donald Trump privea cu uimire. Relația dintre SUA și principalii aliați europeni – Germania, Marea Britanie și Franța – este în mod evident mai rece decât nu a mai fost din perioada Administrației Truman,” comentează editorialistul Walter Russell Mead, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul „Gafa lui Macron despre naționalism / Europa Occidentală confundă lecțiile Primului Război Mondial cu adevăruri universale”.

„În mod paradoxal, răcirea relațiilor s-a produs în contextul în care interesele de securitate, cele economice și chiar cele ideologice ale puterilor occidentale s-au aliniat din ce în ce mai mult.

VIDEO Procurorul reținut după ce a intrat cu pistolul în discotecă, cu tricoul rupt în fața judecătorilor: „Mafia din Banat încearcă să mă asasineze”

18:07

CONTROVERSĂ Vicepreședintele ANCOM pulverizează proiectul anti-fake news al lui Miruță: O lege hilară și stupidă. De CENZURĂ. Făcută de un ministru nătărău, dar în cale afară de falnic, cu doctorat

18:01

Rusia și China vor o Uniune Europeană mai slabă, divizarea alianței occidentale și declinul puterii americane. Planurile economice mercantiliste și agresive ale Chinei vizează produsele de tip capital și industria auto aflate în centrul economiei Germaniei. Într-o lume condusă mai bine, principalele națiuni europene și SUA ar aprofunda parteneriatul pentru a se pregăti de o nouă eră provocatoare în politica mondială. Cu toate acestea, în lumea noastră, înverșunarea și resentimentele inflamează ambele maluri ale Atlanticului, iar forța alianței se diminuează pe măsură ce nevoia existenței sale crește”, argumentează editorialistul WSJ.

„Oracolele înțelepciunii convenționale îi atribuie în mod natural vina lui Donald Trump, fără a se înșela în totalitate. Stilul său de negociere cu Germania și Franța a fost aspru. De la criza iraniană, la comerț, la Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și mediu, el atacă ceea ce majoritatea europenilor percep a fi interesele lor, în contextul în care discursul axat pe ideea «America pe primul loc» le atinge punctele sensibile. Dar, deși Donald Trump greșește în multe privințe, are totuși dreptate într-o problemă majoră. Oricât de complicată ar fi istoria sa, naționalismul este o forță importantă în afacerile globale, iar liderii țărilor ar trebui să o respecte. Afirmațiile disprețuitoare ale lui Emmanuel Macron au generat titluri bune, dar incapacitatea sa de aprecia rolul naționalismului în politicile globale revelă eșecul imaginației, aflat la baza multora dintre problemele Europei”, subliniază WSJ.

„Instinctul antinaționalist al liderilor de genul lui Emmanuel Macron își are originile în concepția că Europa Occidentală este adevărata Europă și că istoria sa este o istorie universală, cu lecții obligatorii pentru restul lumii. Aceste concepții egoiste sunt atât de profunde în rândul elitelor din Europa Occidentală, încât de multe ori sunt instinctive„, argumentează editorialistul, notând că lecțiile Primului Război Mondial nu au fost aceleași în toate țările. „În Europa Centrală și de Est, războiul a demonstrat valoarea, nu pericolele, naționalismului. A distrus imperiile birocratice transnaționale care le negau libertatea polonezilor, lituanienilor, cehilor și multor altora”, explică editorialistul Walter Russell Mead.

„După al II-lea Război Mondial, subjugarea acestor popoare într-un alt sistem imperial multietnic și birocratic, Blocul sovietic, le-a confirmat concepția că naționalismul este drumul lor spre libertate. Națiunile central și est-europene care au aderat la Uniunea Europeană au făcut acest lucru întrucât au crezut că apartenența la un club occidental prosper, alături de cea la Alianța Nord-Atlantică, le vor permite menținerea independenței naționale. Scăpau de transnaționalismul ideologic al Pactului Varșovia, nu acceptau o nouă rundă de tutelă a birocraților cu perspective postnaționale”, subliniază WSJ.

„Postnaționalismul este o fantezie occidentală, nu o tendință la nivel global, iar pacea durabilă nu poate fi construită pe o bază atât de instabilă. China, Rusia, India, Pakistan, Vietnam, Brazilia, Turcia – aceste țări și multe altele sunt la fel de naționaliste cum era Franța în anul 1910, iar naționalismul lor configurează o nouă realitate în afacerilor globale, periclitând din ce în ce mai mult atât securitatea europeană, cât și pe cea americană. Donald Trump înțelege acest lucru instinctiv și știe că țările occidentale au nevoie de licoarea puternică a naționalismului – nu doar de ceaiul slab al cosmopolitanismului birocatic – pentru a prospera într-o lume periculoasă. (…)

Dacă liderii politici americani și europeni ar fi înțeles importanța naționalismului pentru coerența propriilor societăți, precum și arhitectura ordinii mondiale, Donald Trump poate că ar produce în continuare emisiuni televizate și nimeni nu ar fi auzit de formațiunea Alternativă pentru Germania. Cu cât principalii lideri rămân mai mult timp orbi la importanța naționalismului, cu atât este mai mare probabilitatea ca lumea să devină mai haotică„, concluzionează editorialistul WSJ.