FASOLE ȘI CÂRNAȚI din import. Cât de NAȚIONAL mai este meniul de 1 Decembrie?

În fiecare an, la mesele oferite de autorități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradițională a Zilei Naționale, statisticile arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente mai este asigurat din producția autohtonă, marile cantități provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenței arăta, în urmă cu doi ani, că fasolea din consumul intern provine doar în proporție de 4% din recolta sau producția națională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporție de 32% și din afara UE în proporție de 64%, restul de 4% reprezentând producția națională.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Conform datelor Institutului Național de Statistică, suprafețele cultivate cu fasole au scăzut de la 71.969 de hectare și o producție de 57.542 de tone în 1990 la 11.170 de hectare și o producție de 16.125 de tone de fasole în 2017. Creșterea randamentului de la 550 kg/ha la 1.400 kg/ha nu a ajutat prea mult, importurile de fasole cifrându-se în 2016 la 21 de milioane de euro.

Practic, România nu mai produce de câțiva ani fasole și nici mazăre, spune Sorin Minea, președintele patronatului Romalimenta. Conform datelor oficiale, România produce cam 50% din carnea de porc de care are nevoie, iar 50% provine din comerțul intracomunitar. „La prepate din carne, crește procentul de carne din intracomunitar și a crescut zdravăn de tot. Eu lucrez cu 80% carne de porc din România, carne de vită 70% din România, carne de pui 100% din România. Fasolea o iau din conservă sau în vrac, de la magazin. Există și o piață neagră uriașă„, adaugă Minea.

România a importat, în primele șase luni din 2018, carne și preparate din carne în valoare de 416 milioane de euro, în creștere cu 11,6% față de perioada similară din 2017. În schimb, valoarea exporturilor de carne și preparate din carne a fost de aproape două ori mai mică decât cea a importurilor, cifrându-se la 209,5 milioane de euro, deși a înregistrat o ușoară creștere (+2,8%) în primul semestru.

Conform Ministerului Agriculturii, în 2017, deficitul în comerțul cu produse agroalimentare a fost de 853,9 milioane euro la produse agroalimentare, în creștere cu 53% față de anul 2016, când a raportat 557,4 milioane de euro. Exporturile de produse alimentare au crescut cu 4,6% față de 2016, la 6,23 de miliarde euro, ponderea cea mai mare fiind deținută de materiile prime, iar importurile au înregistrat o valoare de 7,1 miliarde de euro, o pondere semnificativă având-o produsele cu valoare adăugată.

În topul produselor importate s-a menținut carnea de porc, cu o valoare de 475 de milioane de euro. Ministerul Petre Daea declara la jumătatea anului că echilibrarea balanței comerciale pentru carnea de porc va avea loc peste opt ani. Conform unor declarații ale unor oficiali locali, la Alba Iulia fasolea va fi înlocuită de mămăliga cu bânză, socotită la fel de neaoșă cum este și fasolea cu cârnați. Dar produsele lactate se clasează pe locul doi în topul importurilor din 2017, după carnea de porc, cu o valoare de 314 milioane de euro.

În aceste condiții, doar mămăliga poate să mai salveze sentimentul național, mai ales că în acest an, cu o recoltă de 14,5-15 milioane tone, România va deveni cel mai mare producător european de porumb.