Datoriile externe pun în pericol SUVERANITATEA unei țări. Mario Draghi (BCE): Avem nevoie de mai multă UNITATE în UE

Națiunile care au datorii externe prea mari riscă să își piardă suveranitatea, intrând sub controlul unor forțe nedemocratice, avertizează Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), citat de site-ul cotidianului Il Messaggero.

„O țară își pierde suveranitatea, când gradul de îndatorare este prea mare, întrucât în acel punct piețele financiare sunt cele care iau decizii, iar orice decizie politică intră în atenția piețelor, adică a unor persoane care nu votează și sunt în afara procesului democratic de control,” atenționează Draghi. „Datoriile țărilor sunt rezultatul deciziilor politice ale guvernelor, iar suveranitatea se pierde din cauza politicilor greșite.”

Draghi: «Se il debito è troppo alto un paese perde sovranità» https://t.co/XgliH4b4ls

— Il Messaggero (@ilmessaggeroit) January 28, 2019

ALERTĂ Culturi calamitate în Dolj. Irigațiile sunt în continuare oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării

15:36

ULTIMA ORĂ 100.000 de cereri, soluţionate într-o săptămână, de e-Terra. Celelalte sisteme informatice de la Cadastru vor fi repornite etapizat

15:30

A fost ultima sa apariție în fața Comisiei Parlamentare pentru afaceri economice și monetare până la alegerile europarlamentare din mai și președintele BCE a transmis un mesaj de solidaritate.

„Împreună, în uniunea economică și monetară, vom putea să ne păstrăm suveranitatea pe care altfel, într-o economie mondială super-integrată, unele țări ar putea-o pierde rămânând izolate,” a declarat Draghi.

Draghi steps into political debate, calls for more togetherness in EU https://t.co/bvV6d9qRO6
 ECB President Mario Draghi made a defence of the need to act together to complete the economic and monetary union and increase the influence of the common currency abroad #EMUreform

— Lluis Camprubi (@lluiscamprubi) January 29, 2019

În prezent, Germania este singurul obstacol în calea uniunii bancare, deoarece nu este de acord cu o asigurare valabilă pentru întreaga zonă euro pentru a proteja economiile cetățenilor.

„Pentru a profita pe deplin de avantajele monedei euro, avem nevoie de aceleași elemente care au transformat euro în realitate în anul 1999,” a argumentat Mario Draghi, pledând pentru reforme structurale în zona euro și la nivelul întregii Uniuni Europene. „Pe de o parte, sunt necesare reforme la nivel național pentru promovarea unei convergențe economice sustenabile. În toate sistemele monetare, potențialul de creștere economică se poate obține doar prin eforturile continue pentru reforme. Pe de altă parte, Europa poate face diferența, susținând și facilitând aceste eforturi pentru reforme. Comunitatea noastră reprezintă un avantaj competitiv unic și trebuie să profităm de acest lucru.”

„The international benefits of sharing a currency go beyond the monetary sphere. In a world with deep economic & financial interlinkages, international cooperation is essential & we can more effectively promote European ideas & interests by speaking together.” – Mario Draghi

— EU Economy & Finance (@ecfin) January 28, 2019

Draghi susține că adoptarea unor reforme care să sprijine zona euro, inclusiv instrumentele fiscale necesare pentru a atenua șocurile economice neașteptate, nu este o utopie, dacă țările UE lucrează împreună.

„Datorită eforturilor tuturor cetățenilor europeni, zona euro a depășit criza, obținând rezultate tangibile, cum ar fi cele 22 de trimestre consecutive de creștere economică și o rată a șomajului la cel mai mic nivel din ultimii zece ani. Dar în ultimele luni au apărut date despre rezultate sub așteptări și persistă incertitudini, în principal legate de factori geopolitici. Amenințarea protecționismului afectează și sistemul economic. Euro a fost concepută pentru a fi o monedă stabilă, de încredere și a garantat stabilitatea prețurilor timp de două decenii. Astăzi, în cele 19 țări care fac parte din zona euro există 20 de milioane de europeni în plus care au locuri de muncă, față de acum 20 de ani. De la crearea euro, rata de participare la forța de muncă a trecut de la 59% la 67%, cel mai înalt nivel din istorie,” a subliniat președintele BCE.