Confederație patronală: Este important să schimbăm acest Guvern. Singura soluție este un Guvern de uniune națională

„Nu vedem în niciun fel o schimbare de paradigmă, o înțelegere a ceea ce a însemnat acest vot al românilor. Cred că toți trebuie să înțelegem acest moment. Noi, oamenii de afaceri l-am înțeles și așteptăm să fie înțeles și de către politicieni. Nu putem continua cu un astfel de Guvern, cu astfel de politici publice și cu oameni care nu au înțeles mesajul transmis de români. Eu cred că este important să schimbăm acest Guvern, singura soluție în acest moment fiind un Guvern de uniune națională, un Guvern care să pregătească alegerile prezidențiale, locale, un Guvern format din specialiști, un Guvern care să știe ce înseamnă politicile publice din domeniile lor.”

CNIPMMR atrage atenția cu privire la următoarele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România, în prezent:

1. Lipsa stabilității și a predictibilității

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

De la începutul anului până în prezent, au fost adoptate 33 de Ordonanțe de Urgență.

În 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.506 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonanțe ale Guvernului, 114 Ordonanțe de Urgență, 1029 Hotărâri de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est.

Bilanțul modificărilor legislative fiscale din 2018 numără 169 modificări/completări ale Codului fiscal publicate și 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de întreprinzători, la data de 1 ianuarie 2018 intrând în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu să fie aplicate de întreprinzători.

2. Nivelul scăzut al investițiilor publice

Potrivit „Raportului de țară din 2019 pentru România” publicat de Comisia Europeană, Româia „a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește pregătirea proiectelor de investiții publice și stabilirea priorităților în acest domeniu”.

Astfel, este necesară acordarea unei atenții deosebite asupra aspectelor calitative ale investițiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației.

3. Împrumuturile publice nesustenabile

În luna martie a acestui an, au fost realizate împrumuturi de aproximativ 3 miliarde de euro, un record în materie de împrumuturi care merg în zona dedicată salariilor și pensiilor și nu în zona investiționala, împrumuturile devenind nesustenabile.

Astfel, fiecare roman s-a îndatorat cu aproximativ 166,67 de euro.

4. Lipsa investițiilor în infrastructură

Unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, este reprezentat de lipsa unei infrastructure adecvate ce constituie, astfel, o barieră în calea schimburilor comerciale și a dezvoltării economice.

Astfel, investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației.

5. Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene; Exercițiul 2021-2027

În România, absorbția fondurilor europene este lentă fiind necesare măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE și a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Creșterea gradului de absorbție, simplificarea birocrației în domeniu și eliminarea blocajelor sistemice trebuie să reprezinte o prioritate.

6. Deprofesionalizarea administrației publice și a exercițiului de guvernare

Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora. În plus, se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța.

7. Deficite macro-economice

Potrivit INS, deficitul balanței comerciale în primul trimestru al anului a fost de 3,644 miliarde euro, mai mare cu 921,8 milioane euro decât cel înregistrat în perioada similaă a anului trecut. Exporturile au însumat 17,532 miliarde euro, iar importurile au însumat 21,176 miliarde euro.

În luna martie 2019, exporturile FOB au însumat 6,129 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,361 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,232 miliarde de euro. Față de luna martie 2018, exporturile din luna martie 2019 au crescut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 2,7%.

8. Dialogul social

Referitor la propunerea legislativă privind dialogul social, respinsă de Senat, și aflată în prezent în dezbaterea Comsiei pentru Muncă din Camera Deputaților, solicităm luarea în considerare a poziției unitare a confederațiilor patronale reprezentative la nivel național.

9. Securitatea economiei naționale

Înființarea Fondului Național de Dezvoltare și Investiții, care conține companii de importanță strategică pentru economia și siguranța națională are impact asupra întregii țării, pentru că face referire la avuția fiecăruia dintre noi.

Potrivit art. 9 alin. 3 din OUG nr. 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiții , care dispun că înstrăinarea sau achiziția de către fiecare Fond a unor acțiuni sau alte active:

– nu se supune prevederilor OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare,

– și nici a prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare,

conduce la concluzia că practic se va putea vinde oricui, chiar și persoanelor fizice, acțiuni la societățile deținute de stat prin Fond, fără nicio procedură.

Fondurilor nu li se aplică nici prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, avârezultatul fiind că la bugetul de stat nu mai ajunge profitul obținut de companiile de stat, acesta neavând nici obligația de a constitui rezerve legale sau de a acoperi pierderile din anii precedenți.

Având în vedere ca Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții este o societate pe acțiuni, care va funcționa în condiții de piață, există riscul pierderii pozitiei de acționar majoritar al statului român, al societăților pe care le deține în portofoliu, sau chiar falimentul acestora.

Dintre societățile propuse a face parte din Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții SA enumerăm: SOCIETATEA NATIONALA „NUCLEARELECTRICA” SA, SOCIETATEA NATIONALA DE GAZE NATURALE ” ROMGAZ ” SA, SOCIETATEA DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE – „ELECTRICA” S.A., COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNARII FLUVIALE S.A, COMPANIA NATIONALA „ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME” – S.A.CONSTANTA, ANTIBIOTICE SA, COMPANIA NATIONALA UNIFARM S.A.

10. Revizuirea „Small Business Act”

Din 2011 până în prezent nu a mai avut loc nici o revizuire a „Small Business Act”pentru Europa. Dat fiind că punerea în aplicare a principiilor stabilite de „Small Business Act” este variabilă sau chiar lipsește din unele state membre și uneori și la nivel european, că există domenii importante care necesită îmbunătățiri, raportat la provocările actuale, IMM-urile așteaptă o revizuire imediată și o abordare mai ambițioasă la nivel European și național/regional.