ÎPS Teodosie, achitat în primă instanță în dosarul Nazarcea

Magistrații Curții de Apel Constanța au decis, joi, ca ÎPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, să fie achitat în dosarul Nazarcea, în care era acuzat că a prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA).

De asemenea, instanța a dispus achitarea și a celorlalți cinci inculpați din dosar și lasă nesoluționată acțiunea civila formulata de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Totodată, magistrații au dispus și ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului, respectiv poprirea conturilor deținute de Teodosie Petrescu, persoana responsabilă civilmente Arhiepiscopia Tomisului și persoana responsabilă civilmente Așezământul Monahal Sf. Apostol „Andrei”.

JOBURI Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026

05:15

ECONOMIE Republica Moldova are o inflație la jumătate față de România. Ce măsuri au luat moldovenii ca să scadă prețurile

05:00

Decizia Curții de Apel Constanța nu este definitivă și poate fi atacată în termen de 10 zile de la comunicare.

După ce au primit vestea achitării lui ÎPS Teodosie, Arhiepiscopia Tomisului a transmis că „sărbătoarea Înălțării Domnului aduce tuturor bucuria înălțării unei justiții drepte” și că speră ca și Înalta Curte să mențină decizia Curții de Apel Constanța.

„Sărbătoarea Înălțării Domnului aduce tuturor bucuria înălțării unei justiții drepte. Pe fond, s-a demonstrat că toți slujitorii Domnului și ceilalți inculpați au fost târâți pe nedrept într-un proces. Pentru aceasta nu condamnăm pe nimeni, ci ne rugăm în continuare lui Dumnezeu, iertând pe cei ce au văzut infracțiuni acolo unde nu e cazul. Arhiepiscopia Tomisului mulțumește Curții de Apel pentru că a săvârșit o judecată dreaptă și nu s-a lăsat influențată de presiunile exterioare actului de justiție. Avem încredere că Înalta Curte va păstra această sentință de achitare a tuturor celor din dosar”, au transmis reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului.

Procesului lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, a început în urmă cu doi ani.

„În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalți inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene. În documentele prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită „Ferma 3″ – Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanța), având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi. De asemenea, un alt aspect fals prezentat în declarațiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație pe toată durata formulării cererii și obținerii fondurilor. Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei”, susținea DNA într-un comunicat de presă remis cu ocazia trimiterii prelatului în judecată.

Agenția pentru Plăti și Intervenție în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei. În dosar s-a pus sechestru pe conturile arhiepiscopului Tomisului și pe cele alea pârților responsabile civilmente, respectiv Arhiepiscopia Tomisului și Așezământul Monahal Sf. Apostol „Andrei”.

În aceeași cauză au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, Ciprian-Ioan Cojocaru, Bogdan-Petrișor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu, Aurelian Ștefan și Stere Beca, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, aceștia fiind acuzați folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.