Cazul Emiliei Șercan: Prorectorul ar fi folosit cunoștințele obținute când era ofițer de informații

Potrivit rechizitoiului transmis de DNA la solicitarea Mediafax, jurnalista Emilia Șercan a publicat, în perioada martie-aprlie 2019, mai multe articole care vizau în mod direct acivitatea lui Adrian Iacob, rector al Academiei la acel moment.

„Astfel, la data de 25.03.2019 partea civilă a publicat pe pagina de internet (…..) un articol în care arăta că teza de doctorat a chestorului Iacob Adrian, rectorul academiei, este plagiată în procent de cel puțin 70%. (…) Ulterior, pe 10 aprilie, partea civilă a publicat un nou articol în care a detaliat care ar fi consecințele pierderii titlului de doctor pentru cadrele universitare suspectate de plagiat din cadrul Academiei de Poliției, respectiv imposibilitatea de a mai activa în cadrul învățământului universitar. În cuprinsul articolului, partea civilă a mai susținut că în interiorul instituției nu s-a dorit niciodată o analiză reală a tezelor de doctorat”, mai precizează procurorii DNA.

Adrian Iacob i-ar fi cerut lui Gheorghe-Adrian Bărbulescu, ofițerul care i-a trimis mesajele de amenințare jurnalistei, să caute pe internet informații compromițătoare la adresa Emiliei Șercan.

DIPLOMAȚIEDonald Trump se va întâlni joia viitoare cu Xi Jinping și Vladimir Putin. Subiectele de pe agenda celor trei lideri la summitul trilateral de la Shenzhen

00:11

BREAKING NEWSAlertă aeriană majoră în SUA. Niciun avion nu mai decolează de pe tot teritoriul american din cauza unor “circumstanțe extraordinare”

23:48

„Pe de altă parte, Iacob Adrian a încercat să documenteze o eventuală suspiciune de plagiat în legătură cu lucrările publicate de partea civilă (Emilia Șercan, n.r), urmând ca informațiile să fie folosite pentru discreditarea acesteia. Inițial, inculpatul Iacob Adrian i-a cerut inculpatului Bărbulescu GheorgheAdrian să identifice lucrările de licență și disertație a (…) pentru a putea fi verificate antiplagiat, dar acesta din urmă a identificat doar cartea cu titlul (…), publicată de partea civilă și care relua în esență teza de doctorat a acesteia”, mai precizează sursa citată.

Întrucât lucrarea în forma unui fișier electronic de tip PDF, care nu putea fi analizat de softurile antiplagiat deținute de Academie, Iacob i-a cerut lui Bărbulescu să o transcrie în format Word.

În rechizitoriu se arată că fostul prorector și rector l-au convins pe ofițerul de poliție să trimită mesaje de amenințare jurnalistei pentru a-i cere să oprească ancheta.

Fostul prorector s-ar fi folosit de cunoștințele tehnice dobândite în perioada în care a fost ofițer de informații astfel încât autorul mesajelor să nu fie depistat.

„În acest scop, ambii ofițeri superiori au avut mai multe discuții cu Bărbulescu Gheorghe-Adrian, atât împreună cât și separat, prilej cu care l-au asigurat că nu va putea fi depistat de organele de urmărire penală. (…) Modalitatea în care urmau să fie transmise aceste mesaje, astfel încât să fie imposibilă identificarea autorului faptelor, a fost concepută de către Marcoci Petrică-Mihail (fostul prorector) folosindu-se de cunoștințele tehnice dobândite în calitatea sa anterioară de ofițer de informații”, informează DNA.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată, pe 18 septembrie, sub control judiciar, pe fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pe fostul prorector al instituției, Mihail Marcoci, pentru instigare la șantaj.

Ofițerul care a scris mesajele la cererea foștilor șefi din Academie, Adrian Bărbulescu, a solicitat încheierea unui acord ca urmare a recunoașterii vinovăției, astfel încât cauza a fost disjunsă.