Horia Georgescu, fostul șef al ANI, după achitarea definitivă: Poate au fost obligați să fabrice dosarul, îi invit să spună

Horia Georgescu, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), a declarat, pentru MEDIAFAX, că atunci când instanța supremă a pronunțat decizia prin care a fost achitat definitiv, s-a simțit „eliberat”.

„Am simțit că s-a făcut dreptate. Rămân, însă, urme adânci. Acești ani au fost un calvar pentru mine și pentru familia mea, care nu poate fi descris în cuvinte. Mi-a fost distrusă cariera. O mare nedreptate și un abuz de la cap la coadă, ce se dovedește a fi o rușine în istoria justiției române”, a spus Horia Georgescu.

Fapta pentru care fostul șef ANI a fost trimis în judecată nu este prevăzută de legea penală, acesta fiind temeiul achitării definitive, a subliniat acesta, care a mai adăugat că nicio decizie a Curții Constituționale nu a cântărit în privința soluției magistraților.

VIDEO Ion Cristoiu: Se pune la cale o incredibilă șantajare a parlamentarilor?!

10:36

Valentin Stan, sfat pentru AUR: Nu trebuia să lase impresia că ar fi urmat să voteze guvernul Veștea, care ne-ar fi afundat și mai mult în groapă

10:30

„(Infracțiunea, n.r.) A fost o invenție juridică privind o atribuție pe care nu o aveam și care nu este prevăzută în legislația primară sau secundară. Fac această observație pentru că am văzut și interpretări conform cărora aș fi fost achitat datorită „slăbirii” abuzului în serviciu de către Curtea Constituțională. Nimic mai fals. Decizia Curții Constituționale din România privind abuzul în serviciu și redefinirea acestuia nu se aplică în speța de față. Pur și simplu a fost o interpretare greșită prin care procurorul a adăugat la lege ceva ce nu exista”, a explicat Georgescu.

Experții independenți desemnați de instanța de judecată au stabilit faptul că prejudiciul invocat de procurorii DNA în dosarul ANRP a fost, de fapt, o eroare a expertizelor specialiștilor DNA, subliniază Horia Georgescu.

„Acest dosar a avut un parcurs cel puțin ciudat încă de la debutul lui. A fost o situație unică în activitatea DNA când o persoană, adică eu, a fost scoasă din instituție în cătușe cu mâinile la spate. În mass media s-a vehiculat un prejudiciu de 80 milioane euro care s-a dovedit în instanță a fi o minciună uriașă, fără nicio bază reală”, explică sursa citată.

Odată cu soluția de achitare definitivă, Horia Georgescu spune că imaginea sa este reabilitată, însă nu poate da uitării cei 4 ani și jumătate, cât a durat procesul: „E o povară pe care trebuie să o duc toată viața”.

Încă din timpul procesului, acesta a depus mai multe sesizări la Inspecția Judiciară și la diferite instanțe deoarece s-a „lovit de abuzuri”.

„Eu îmi doresc ca DNA să analizeze profund aceste situații și să identifice cauzele, în așa fel încât aceste abuzuri să nu se mai întâmple niciodată. Sunt zeci de achitări definitive, zeci de familii, cariere și destine distruse. Cred că DNA are propriile resurse și instrumente ca să analizeze, să descopere, să elimine și sa sancționeze cauzele care au dus la astfel de situații. Obiectiv, procurorul de caz și specialiștii au greșit, voit sau nu, dar în situația dată nu trebuie culpabilizată instituția și nici misiunea pe care o are. Eu nu pot nominaliza alți decidenți responsabili de aceste dosare cu erori, pentru că aș specula și nici nu am instrumente să verific. Poate au fost obligați să fabrice acest dosar fără probe și atunci îi invit să spună ce s-a întâmplat”, a punctat Horia Georgescu.

Acesta a continuat spunând că adevărul se va afla, într-un final. Cu toate acestea, lupta anticorupție trebuie să meargă mai departe în țara noastră, consideră fostul șef ANI.

„Dar e crucial sa fie făcută în baza legii, cu respectarea drepturilor, cu probe, profesionist, documentat și, mai ales, fără abuzuri sau interpretări halucinante ale legii și fără nici o logică juridică. Asta va aduce credibilitate. Nu voi uita niciodată prin ce am trecut, iar în viitor voi reflecta profund în legătură cu fiecare proces de decizie și voi aplica un filtru critic prin prisma a ceea ce am experimentat recent”, mai spune Horia Georgescu.

Fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a fost achitat definitiv, la începutul acestei săptămâni, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul privind despăgubirile de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În urmă cu doi ani, pe 14 februarie 2018, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate a fost condamnat, în primă instanță, de magistrații Curții de Apel București la 4 ani închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.

Georgescu susținea atunci că este nevinovat și anunța că o să conteste decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„La capătul a trei ani rușinoși pentru Justiția din România, am fost condamnat printr-o decizie nedreaptă și profund părtinitoare în care magistratul Ana Maria Trancă a ales să se poarte ca un procuror al DNA și nu ca un judecător imparțial. Îmi voi exercita calea legală de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție și știu că, în cele din urmă, voi fi achitat, oricât ar dura acest proces”, scria fostul șef ANI, pe Facebook în urmă cu doi ani.

DNA l-a acuzat că, în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, ar fi emis, alături de ceilalți inculpați din dosar, în trei dosare, titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu corespundeau Standardelor Internaționale de Evaluare, cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. Scopul a fost, potrivit procurorilor, supraevaluarea imobilelor respective, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat la nu mai puțin de 84,5 milioane euro.

Important după decizia de marți a Înaltei Curți de Casație și Justiție este că judecătorii au lăsat nesoluționată latura civilă a cauzei, adică analizarea legalității despăgubirilor acordate de această presupusă rețea de la nivelul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în cele trei dosare de despăgubire.

În timpul mandatului lui Horia Georgescu, Agenția Națională de Integritate l-a acuzat pe actualul președinte al României, Klaus Iohannis, că ar fi fost incompatibil, pe vremea când era primar al Sibiului, deoarece deținea și funcțiile de reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acționarilor în cadrul a două firme, respectiv S.C. Apă Canal S.A. Sibiu și S.C. Piețe S.A. Pe 21 ianuarie 2015, completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, definitiv, că șeful statului nu a fost incompatibil în perioada în care a fost primar al Sibiului.

De altfel, Horia Georgescu a fost audiat, în aprilie 2018, pe această temă în cadrul Comisiei pentru control a activității SRI. După audieri, șeful comisiei parlamentare anunța că fostul șef al ANI le-a spus că George Maior, fost director al SRI, se interesa de dosarele Agenției, mai ales de cauza privind posibila incompatibilitate a lui Klaus Iohannis.

„Întrebarile adresate domnului Horia Georgescu au fost daca a avut discuții cu domnul Maior legat de dosarele ANI. Răspunsul a fost da. Au avut discutii și când dosarele erau în instanță. Domnul Maior se interesa de dosare în instanță. Discutiile erau legate de parlamentari, ministri, nu de primari sau președinți de consilii județene. Interesant e ca în cazul primarului municipiului Sibiu a făcut o excepție în sensul acesta. Ultima discuție cu domnul Maior despre dosarul domnului Iohannis a fost pe 19 septembrie 2014. Acest lucru o sa-l verificăm la comisie, pentru că am inteles ca a fost un apel pe telefonul operativ de la SRI și de la ANI”, declara la acea vreme Claudiu Manda, șeful Comisiei SRI.

În prima sa audiere, Horia Georgescu le-a spus membrilor Comisiei de control SRI că a avut o relație foarte apropiată cu fostul director SRI, pe care îl considera chiar prieten, în condițiile în care George Maior a susținut, tot în fața Comisie, că îl cunoștea vag pe acesta.

Ulterior, Raportul Comisiei de control SRI privind colaborarea dintre SRI și ANI a arătat că faptele fostului șef al Serviciului, George Maior, „se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, pentru a obține influență politică nelegitimă”.