Dosarul lui Vâlcov | Instanța supremă sesizează Curtea de Justiție a UE

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, în dosarul lui Darius Vâlcov, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări ce vizează decizia CCR. Tototdată, a fost suspendată judecarea apelului până la o decizie a CJUE, decizia aceasta nefiind definitivă.

Judecătorii vor trimite, astfel, la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice, printre altele, dacă decizia Curții Constituționale pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor, respectiv Directiva 2015/849 a Parlamentului European.

Știre inițială 

Procurorul DNA a apreciat, la termenul de la ICCJ în dosarul lui Darius Vâlcov, că este oportună trimiterea către Curtea de Justiție a UE a unor întrebări privind o decizie CCR, deoarece acestea sunt pertinente. La polul opus, avocații din cauză au precizat că nu se impune sesizarea CJUE.

DIPLOMAȚIEDonald Trump se va întâlni joia viitoare cu Xi Jinping și Vladimir Putin. Subiectele de pe agenda celor trei lideri la summitul trilateral de la Shenzhen

00:11

BREAKING NEWSAlertă aeriană majoră în SUA. Niciun avion nu mai decolează de pe tot teritoriul american din cauza unor “circumstanțe extraordinare”

23:48

La termenul de joi în dosarul lui Darius Vâlcov, procurorul DNA a subliniat că întrebările care ar putea fi trimise de instanța supremă către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sunt pertinente și se impune să fie dezlegate de acest for. Totodată, reprezentantul DNA a mai spus că se poate solicita ca CJUE să rezolve acest caz în „procedură de urgență”.

Pe de altă parte, apărătorii unor inculpați din dosar au precizat că întrebările sunt nefondate, iar decizia Curții Constituționale Române, care face obiectul întrebărilor, nu poate să contravină normelor europene, aceștia propunând respingerea transmiterii către CJUE a adresei.

Astfel de concluzii a depus și avocatul lui Darius Vâlcov, Adrian Georgescu, care a subliniat în fața instanței supreme că sesizarea CJUE nu trebuie realizată mai ales pentru că o decizie CCR nu poate fi înlăturată de Înalta Curte.

La ieșirea din sala de judecată, avocatul lui Vâlcov a spus că, în cazul în care CJUE pronunță o soluție nefavorabilă dosarului, procesul merge mai departe în apel.

„Dacă să spunem că va fi sesizată CJUE și dacă, în mod teoretic și absurd, s-ar considera de către CJUE, printr-o hotărâre prelimnară că, într-adevăr, norma comunitară superioară sau supremă în raport cu norma națională este una care dă dreptate ÎCCJ, consecința ar fi să se înlăture o decizia a Curții Constituționale, caz în care noi vom rămâne în judecarea apelului, fără să mai avem posibilitatea să mai solicităm pe baza deciziei CCR trimiterea cauzei la rejudecare, și într-o bună regulă, ne vom judeca pe celelalte motive de apel. Acesta va fi parcursul, în această ipoteză”, a declarat avocatul Adrian Georgescu.

Magistrații instanței supreme au rămas în pronunțare.

Judecătorii vor să trimită la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice, printre altele, dacă decizia Curții Constituționale pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor, respectiv Directiva 2015/849 a Parlamentului European.

A doua întrebare către Curții de Justiție a UE se referă la art. 2 din Tratatul privind UE și la art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale UE. Întrebarea este dacă acestea trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești „a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a instanței supreme)”.

O altă întrebare cu care Înalta Curte de Casație și Justiție vrea să sesizeze CJUE este aceea dacă „aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, care interpretează o normă inferioară Constituției, de organizare a ÎCCJ, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, normă interpretată în mod constant, în același sens, de o instanță de judecată, timp de 16 ani”.

Întrebarea a patra a instanței supreme către CJUE este: „Conform art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiție, include specializarea judecătorilor și înființarea unor completuri specializate la o instanță supremă?”.

Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament și ÎCCJ și a anunțat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluționate în prima instanță înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

Pe 8 februarie 2018, fostul ministru al Finanțelor și fost consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat, în primă instanță, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), la opt ani de închisoare.

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile.