OPINIE. O lume fără impactul demografic al războiului de 30 de ani

Conflictul pe care-l menționez în titlu a fost unul remarcabil atât din cauza duratei, dar mai ales pentru că 90% din oamenii care au murit din cauza lui erau – în limbajul zilei de azi – „civili”. Din acest punct de vedere el este chiar atipic și oarecum senzațional. Explicația pentru această stare de fapt: războiul s-a suprapus cu Mica Eră Glaciară, o perioadă de scădere a temperaturilor globale. Agricultura europeană, nu foarte performantă înainte de Eră, a fost afectată grav de aceasta. Plimbarea îndelungată a mai multor armate prin centrul Europei a accentuat deficitele alimentare, având de asemenea rolul de a facilita răspândirea bolilor.

Patru zone ale Europei aveau, la finele războiului, o populație la o treime sau mai puțin decât la începutul său. Absentează dovezile că ar fi fost vorba de relocări – foametea, bolile și masacrele au fost principalii vinovați. Când scriu „o treime sau mai puțin” te rog să nu uiți că oamenii rămași sau vii au făcut copii – deci impactul demografic al războiului a fost realmente cutremurător.

ULTIMA ORĂ Alin Tișe, unul din greii PNL, atac devastator la conducerea partidului cu o zi înainte de votul Guvernului Mureșan: „PNL este ținut captiv de Bolojan de 150 de zile / PNL a fost făcut cadou USR-ului / Bolojan, ca să se răzbune, blochează țara / Oamenii le-ar da cu roșii în cap liberalilor dacă ar avea loc anticipate.”

15:46

EXCLUSIV Analistul economic Adrian Negrescu desființează programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan: „E o halucinație de inteligență artificială”

15:36

De la est la vest, zonele sunt:

Nordul Sileziei. Actualmente o zonă cu notorietate mică, împărțită între Polonia și Cehia, Silezia are drept capitală frumosul oraș Wroclaw, aflat chiar în epicentrul pierderilor demografice provocate de război. Chiar și în aceste condiții, Silezia era un secol mai târziu grânarul imperiului habsburgic, un teritoriu atât de important întrucât trei războaie au avut loc între Austria și Prusia pentru controlul său. Wroclaw – actualmente un oraș de 600 de mii de locuitori – ar fi putut deveni, în absența războiului de treizeci de ani, un oraș cu impact major în Europa, poate comparabil cu Praga sau Budapesta.

Pomerania. Mărginind Marea Nordului, aflată la est de Lubeck și Hamburg, zona este rece și mlăștinoasă, suferind de grave și cronice probleme economice. Nu foarte dezvoltată la momentul începerii războiului, Pomerania nu și-a mai revenit niciodată din șocul demografic al conflagrației, fiind irelevantă în secolele următoare în plan comercial. În special orașul Szczecin/Stettin a ratat șansa de a se poziționa în aceeași ligă cu Hamburg sau Gdansk, vecinii săi de la vest sau est. În scenariul în care Războiul de 30 de ani n-ar fi avut loc, Prusia – iar mai apoi RDG, dacă ar mai fi existat – ar fi beneficiat consistent de pe urma unei Pomeranii prospere și populate. Alternativ, zona ar fi furnizat migranți către alte zone ale Germaniei, mărind populația acestora.

Turingia. Cât de des ai auzit de ea în ultimii ani? Orașe precum Naumburg sau Erfurt sunt familiare doar persoanelor care cunosc bine Germania. Alte localități sunt subiecte bune de trivia: Gotha a dat numele unui tip de bombardier german în primul război mondial; Weimar este localitatea liniștită unde, după acel război, politicienii au reorganizat Germania, izolându-se de Berlin-ul dinamic și revoluționar; Jena a fost martora unei înfrângeri majore a Prusiei în războaiele napoleoniene. După cum se poate observa, niciuna din localități nu a fost relevantă în sine ci pentru că entități externe, de un fel sau altul, le-au dat atenție. Destinul unui oraș vecin cu Turingia, și anume Magdeburg, a fost de asemenea frânt de război: un asediu îndelungat urmat de un masacru a dus la pierderea a cinci șesimi din populația pre-război. Magdeburg este acum, în plan demografic, al 32-lea oraș al Germaniei și o localitate destul de anonimă.

Sudul Rinului. O salbă imensă de localități importante pentru Evul Mediu și chiar și pentru prezent se întrerupe la sud de Frankfurt. Acolo apar pe hartă nume care, înainte de secolul 17, însemnau foarte mult. Worms a fost gazda dietei la care Luther este chestionat de împăratul Sfântului Imperiu Roman. Mainz era o localitate îmbelșugată și de relevanță politică maximă. Odată cu războiul de 30 de ani, ele ies din istorie. Zona ca atare dispare ca factor politic, fiind un spectator neputincios la luptele pentru unificarea Germaniei din secolele următoare. În secolul 19 se supune, mai degrabă umilă, Prusiei; prin eliminarea unui factor politic nărăvaș și impulsiv, războiul de 30 de ani facilitează munca lui Bismarck.

O notă specială în acest exercițiu de gimnastică mentală pentru Boemia sau, cum am ști-o astăzi, vestul Cehiei. În timpul războiului de 30 de ani, Praga și zona care o înconjoară pierd aproximativ jumătate din populație. Cu toate acestea, regatul Boemiei crește între 1600 și 1700 de la 1,8 la 3,2 milioane locuitori. În 1836, conform unui dicționar editat de John Ramsay McCulloch, populația zonelor care făcuseră parte din regat ajunge la 6,2 milioane persoane; la debutul primului război mondial, vorbim de aproximativ 11 milioane de persoane, aproape cât Cehia de azi. Nu este ușor să cuprindem cu mintea impactul pe care l-ar fi avut dublarea acestor numere. O intuiție personală este că relevanța semnificativ mai mare a zonelor cehești ale imperiului habsburgic ar fi dus în mod natural la trialism, adică la împărțirea puterii între vorbitorii de germană, maghiară și cehă – aspect ce ar fi mărit soliditatea structurii ca atare, fără a garanta însă o performanță mai bună în primul război mondial sau supraviețuirea în urma acelei conflagrații. Impactul în artă sau știință al unei populații vorbitoare de cehă mult mai numeroasă ca în realitate poate fi de asemenea doar imaginat. Este însă probabil ca o cultură timidă și descurcăreață, definită de un consum de bere în cantități relaxante, complexele lui Kafka și bonomia ironic-sceptică a lui Svejk, să fi căpătat altă textură.

Experimentul pe care l-ai citit mai sus are o pronunțată nuanță de subiectivitate. Este însă util ca gimnastică mentală. Istoria contrafactuală are meritul de a testa cauzalități, dar și de a provoca imaginația. În limbajul ușor desuet al psihologiei de acum câteva decenii, testează ambele emisfere, obligând la „flotări” atât segmentele creierul care se ocupă de rațiune, cât și cele care au drept obiect creația. În cazul în care vrei să faci astfel de experimente, una din problemele de care te vei lovi este unificarea nodurilor de consecințe rezultate din mici sau mari schimbări față de istoria reală. Am furnizat mai sus un exemplu: o Pomeranie prosperă înseamnă o Prusie mai bogată; dar nu știm care ar fi fost rezultatul interacțiunii acestui aspect nou cu o zonă a Rinului mai bogată și puternică de asemenea.

Barbu Mateescu este sociolog. A absolvit cursurile University of Pennsylvania (studii de lungă durată) specializându-se în sociologia politică.