VOT. Desființarea SIIJ, respinsă de plenul Camerei Deputaților – DOCUMENT

Plenul Camerei Deputaților, convocat în sesiune extraordinară, a respins marți, 30 iunie, proiectul USR privind desființarea SIIJ. Proiectul primise un raport de respingere a legii și de păstrare astfel a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

Plenul Camerei Deputaților a respins, marți, proiectul de desființare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Au fost 167 de voturi pentru respingerea legii, 97 contra și 25 abtineri. Proiectul merge la Senat, în calitate de for decizional.

Totuși, Camera Deputaților avea 45 de zile, potrivit legii, timp în care să dezbată și să acorde votul final pe proiect. Data la care se împlineste termenul constituțional pentru dezbatere și vot final: 17.09.2020.

ACTUALITATE Ion CRISTOIU: „Moartea lui Ion Iliescu pune societatea românească în fața unui examen dramatic”

00:53

MESAJ Mișu Negrițoiu, fost consilier prezidențial pentru probleme economice în mandatul lui Ion Iliescu: „L-am simțit mereu apropiat, CALD și respectuos”

00:40

Știre inițială

„Cine nu voteaza această lege consider că vrea să distrugă justiția”, a punctat acesta.

Fostul ministru PSD al Justitiei, deputata Ana Birchall, a declarat la rândul său că SIIJ este „o cooperativă Nufărul de albire a unor magistrați” care au probleme și ca este nevoie de desființarea SIIJ.

Legea are aviz negativ de la CSM și Consiliu Legislativ.

„Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunându-se abrogarea prevederilor care fac referire la aceasta, avându-se în vedere, potrivit expunerii de motive, toate luările critice de 3 poziţie exprimate de magistraţi, de instituţiile europene, de organisme prestigioase cu rol consultativ în domeniile dreptului constituţional şi anticorupţiei, Comisia de la Veneţia şi GRECO, precum şi numeroasele măsuri luate de secţie în scurta sa perioadă de existenţă”, se arată în raportul Comisiei Juridice.

Senatul este for decizional.

„Crearea SIIJ a lovit în DNA și a creat o vulnerabilitate Ministerului Public”

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu declara la mijlocul lunii iunie că desființarea SIIJ rămâne un obiectiv al ministerului pe care îl conduce. Potrivit acestuia, crearea SIIJ a lovit în DNA și a creat o vulnerabilitate Ministerului Public.

„Desființarea SIIJ rămâne un obiectiv al Ministerului. Am făcut pași în această direcție. Vom face pasul decisiv când vom fi siguri că acest proiect va trece de Parlament. Voi intensifica discuțiile cu parlamentari din toate partidele pe acest subiect. De asemenea, am discutat și o voi face din nou, cu primul ministru, care sprijină fără rezerve toate obiectivele MCV. La ora la care discutăm, capacitatea operațională a Ministerului Public de a face anti-corupție în sistemul judiciar este departe de ceea ce trebuie să fie. Crearea SIIJ a lovit în DNA și a creat o vulnerabilitate Ministerului Public. Nu procurorii sunt de vină pentru această situație, nici măcar cei din SIIJ, ci politicienii care nu înțeleg mecanismul judiciar sau care, și mai grav, doresc dezorganizarea acestuia și a luptei anti-corupție. Dar, ceea ce au stricat un număr de politicieni vor repara alți politicieni, care sprijină Justiția. Guvernul PNL va rezolva acest lucru, imediat ce condițiile din Parlament o vor permite”, a declarat Cătălin Predoiu.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie – crticată de Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția

Inițiatorii proiectului sunt: deputatul neafiliat Ana Birchall, fost ministru al Justiției, deputații USR – Arsu Alin-Ionuţ, Barna Ilie Dan, Benga Tudor – Vlad, Botez Mihai-Cătălin, Bulai Iulian, Chichirău Cosette-Paula, Cosma Lavinia-Corina, Dan Nicuşor Daniel, Dehelean Silviu, Drulă Cătălin, Duruş Vlad-Emanuel, Ion Stelian-Cristian, Iurişniţi Cristina-Ionela, Lupescu Dumitru, Moşteanu Liviu-Ionuţ, Năsui Claudiu-Iulius-Gavril, Popescu Nicolae-Daniel, Pop Tudor Rareş, Prisnel Adrian-Claudiu, Prună Cristina-Mădălina, Rădulescu Dan-Răzvan, Rodeanu Bogdan-Ionel, Seidler Cristian-Gabriel, Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel, Ungureanu Emanuel-Dumitru, Vlad Sergiu Cosmin, Zainea Cornel, senatorii USR – Alexandrescu Vlad-Tudor, Coliban Allen, Dinică Silvia-Monica, Dinu Nicoleta-Ramona, Dircă George-Edward, Fălcoi Nicu, Ghica Cristian, Goţiu Remus Mihai, Lungu Dan, Marussi George-Nicolae, Mihail Radu-Mihai, Presadă Florina-Raluca, Wiener Adrian.

Comisia Europeană – „Dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției”

„Înființarea, în temeiul legilor justiției modificate, a noi secții de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât a fost cazul până în prezent în ceea ce privește DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de indimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În plusm fiind un departament cu atribuții generale care acoperă toate categoriile de infracțiuni comise de magistrați, acestuia îi va lipsi, de asemenea, exertiza în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor de corupție specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în compentența DNA”, notează Comisia Europeană.

GRECO – „Această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv”

„… există și temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante sensibile în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauzăm deoarece ar intra automat în competența noii secții (situație în care ar trebui să se ia o decizie de sijungere a cauzei conforma normelor generale de procedură penală vîn materia conexării / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta să rămână la procurorii competenți inițiali)”, conform GRECO.

PROIECTE DE HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR by Gandul.info on Scribd