Ce înseamnă indicele de „distanță socială” utilizat în prognoza care arată că în România s-ar putea ajunge la un milion de infectări cu coronavirus în septembrie. Explicațiile autorului Mihai Pascadi

Mihai Pascadi, expert în date strategice, autor al studiului al cărui scenariu pesimist aduce România în postura de a înregistra un milion de cazuri de coronavirus în luna septembrie a acestui an, a explicat la ce se referă indicele de distață socială, utilizat în raport. Asfel, indicele DS (distanță socială) reprezintă intervalul de timp mediu după care o persoană contagioasă ajunge să infecteze la rândul ei o altă persoană. 

„Acest raport arăta mult mai bine acum o lună de zile, când distanța socială era de mai bine de patru ori mai mare decât cea de acum și când eram pe o pantă descendentă cu numărul de cazuri active. Or, în ultima săptămână, cazurile active au crescut cu 54,3 la sută și asta ne arată clar caracterul exponențial, chiar supra-exponențial al acestei creșteri”, a declarat la Digi24 Mihai Pascadi, managerul companiei Avantera, care a întocmit acest studiu de prognoză.

ACTUALITATE Rogobete pe model Piedone: „În următoarea perioadă voi merge, inclusiv neanunțat, în spitalele în care lucrurile nu funcționează corespunzător”

23:08

POLITICĂ Bogdan Ivan a trimis Corpul de Control la SAPE, după ce s-a spus că s-ar fi dat „spor de femeie”: „Nu a primit nimeni din directorat”

22:47

Pascadi: Am căutat să definim o distanță socială, pentru că toată lumea folosea acest termen

Pascadi a precizat că a ales să utilizeze acest termen de distanțare socială pentru că deja era utilizat în spațiul public și se simțea nevoia de cuantificare a expresiei.

Asfel, autorul studiului a pus accentul pe indicele de distanțare socială care trebuie să fie mai mare decât durata medie a unui caz contagios, pentru ca numărul de cazuri active (persoane contagioase) să scadă. „Duminică, 19 iulie 2020, acest indice de distanță socială în România era de 9,16 zile. Este o valoare care se apropie de cea care se înregistra la 11 aprilie (când era de 8,9 zile), în plină stare de urgență. Am căutat să definim o distanță socială, pentru că toată lumea folosea acest termen și atunci ne-am pus întrebarea dacă în loc să-l folosim aluziv sau ca pe un termen vag, nu am putea să punem o cifră în dreptul distanței sociale și asta este ceea ce am reușit să facem până la urmă și punerea la dispoziție a acestor date este o muncă de voluntariat pe care o facem în speranța că putem să ajutăm la instrumentarea deciziilor. Termenul de „distanță socială” (DS) care apare în acest studiu este intervalul de timp mediu după care o persoană contagioasă ajunge să infecteze la rândul ei o altă persoană.”, a precizat Mihai Pascadi.

Pascadi: Dacă distanța socială va fi mare, numărul de cazuri va scădea

Prognoza realizată de compania Avantera evidențiază necesitatea unei distanțe sociale cât mai mari, pentru a întâmpina un scenariu optimist.

„Tot acest sistem – noi, cetățenii, sistemul medical, virusul – toate aceste lumi care alcătuiesc împreună un sistem au o inerție, ceea ce înseamnă că dacă noi de mâine am schimba în mod dramatic lucrurile, tot am avea nevoie de un număr de zile. Ce înseamnă să schimbi în mod dramatic lucrurile? Atunci (la 11 aprilie – n.r.) erau valabile o serie întreagă de restricții pe care le respectam, ceea ce din păcate acum nu mai facem, și tot era nevoie de un număr de zile, de 20 de zile aproape, pentru a ajunge de la creștere la descreștere. Am avut distanță socială la un moment dat și de 39 de zile. Indexul acesta de distanțiere socială este, de fapt, numărul de zile în care cineva contagios infectează o altă persoană. Dacă, de exemplu, eu am o durată a contagiozității de 30 de zile, adică sunt contagios 30 de zile, dar distanța socială este de 10 zile, înseamnă că probabil voi infecta trei persoane pe durata acestor 30 de zile. Sigur, probabilistic vorbind, unii mai mult, alții mai puțin. Atât timp cât această distanță socială este peste acest prag de siguranță, care este dat de durata contagiozității, vom avea scădere”, a explicat Mihai Pascadi.