Prima pagină » Opinii » Adina Anghelescu-Stancu: ”Vid, covid și vaccinare all’ italiano!” (OPINIE)

Adina Anghelescu-Stancu: ”Vid, covid și vaccinare all’ italiano!” (OPINIE)

Adina Anghelescu-Stancu: ”Vid, covid și vaccinare all’ italiano!” (OPINIE)
Adina Anghelescu Stancu

Știți câți oameni cunosc eu, care au fost răciți, gripați, mă rog, așa zic ei, dar care nu și-au făcut testul pentru a afla dacă au avut sau nu Covid? O grămadă. Desigur, nu îi cunosc pe toți conaționalii aflați în astfel de conjuncturi nefericite, care i-au determinat să stea acasă cu febră, tuse, dureri de cap, dureri musculare și care nu s-au testat pentru că ori nu au vrut, ori nu au avut bani, dar cert este că ei au dus boala pe picioare. Or fi avut virusul și l-au tratat ca pe o răceală sau gripă? Și dacă da, câți dintre ei? Asta e marea dilemă. Și câți dintre ei au avut contacți direcți care la rândul lor nu au fost întrebați de nimeni, adică nu au făcut parte din cercul  anchetei epidemiologice care trebuia realizată obligatoriu? Asta e a doua mare dilemă. Cea de a treia se reduce la moarte. Câți dintre cei care au fost contacți direcți ai unui bolnav care nu a știut că are covid și a pariat pe o răceală au știut sau nu și au dat mai departe, din culpă, altora iar unii dintre ei au murit pentru că aveau comorbidități sau, pur si simplu, organismul lor a cedat în forme pe care deja le cunosc distinșii medici legiști de pe mapamond? Așa fiind, căci asta e cruda realitate, cred că asasinul este însuși Statul care, guvernat de personaje cu orgolii, fumuri în cap și prea puțină știință, a omis să ia măsurile necesare întocmai și la timp. A omis să se uite pe fereastra europeană și să vadă că țări din jurul nostru au dat semnalul prevenției celui de-al doilea val de ceva vreme, timp în care noi așteptăm încă la mila Domnului, că atât ne-au mai lăsat ca speranță domnii care conduc patria la cacealma. Fără să știe, de neinstruiți ce sunt, că o cacealma nu este întotdeauna câștigătoare.

Stilul românesc al combaterii pandemiei bate orice definiție a incompetenței. La noi, testarea masivă nu există, la noi anchetele epidemiologice în timp real nu există, dar.. așteptăm vaccinul. Care vaccin? Care dintre ele? Se știe clar, deocamdată nu a fost dată autorizarea niciunuia. Exportatorii vor să ia totul, ca învingători în marea criză pandemică, dar nu știm care dintre ei va reuși să fie primul pe piedestalul financiar și nici dacă virusul va fi înfrânt conform așteptărilor tuturora. Unii dintre importatori plătesc deja, cum a anuntat și ministrul Cîțu, plata unei prime tranșe, avans, de 12 milioane euro la Comisia Europeană pentru achiziționarea vaccinului-fantomă. Zic fantomă, că nu știm ce vaccin va ajunge la noi și nici când.

Am văzut și auzit cum și spre ce se rostogolesc informațiile în media românească. Știți și voi. Nu e nevoie să vă fac aici revista presei, că nu e loc. Eu, însă, am fost curioasă ce scrie presa din Italia. Am ales-o pentru că e țara care a dat, la nivel european, cele mai înfiorătoare imagini ale morții COVID din primul val care a lovit Peninsula și care, în 24 noiembrie a atins recordul deceselor din acest așa numit al doilea val. 853!

Italia vrea să înceapă vaccinarea cu personalul spitalelor și grupele de vârstă cele mai vulnerabile, apoi să ajungă la grupele de vârstă mai tinere. Il Giornale scria, în 25.11.2020 (autor Valentina Dardari), despre ipoteza dublei vaccinări și ce s-ar putea întâmpla după prima doză. Adică, dacă prima vaccinare nu dă rezultatul scontat, să se treacă la a doua doză. Pregătirea pentru vaccin presupune, însă, teste imunologice pentru a vedea dacă vaccinul, în primă doză, funcționează eficient sau mai este nevoie de a doua doză. Miercuri, în 2 decembrie 2020, ministrul Sănătății, Roberto Speranza, va prezenta în Parlament  – cum scrie presa italiană – Planul strategic pentru vaccinarea împotriva coronavirus, obiectivul fiind acela de a acoperi vaccinarea a cât mai multor cetățeni începând cu luna ianuarie 2021. Directorul general al direcției de prevenire din Ministerul Sănătăți italian afirma, citat de Il Giornale, că în acest fel, între 60% și 70 la sută din populație ar trebui vaccinată pentru a obține imunitatea în masă. Cu condiția ca populația să fie de acord cu această vaccinare. Or, și în Italia sunt opinii contradictorii.

Potrivit unui sondaj în rândul cetățenilor din Peninsulă, la care face trimitere jurnalul italian, “25% dintre respondenți consideră că virusul e rezultatul unei conspirații, 75% au încredere într-un vaccin italian, 67% în unul european și doar 57 % în unul american”. După cum observați, și la ei, și la noi, îndoiala are aceeași genă. Diferența e că noi nu putem paria pe un vaccin românesc pentru că ar trebui să așteptăm prea mult și am pierde startul mondial. Și cursa vieții, mai mult ca sigur.

Ce conține acest Plan strategic pentru vaccinare anti-Covid al Italiei? Niște capitole foarte importante referitoare la logistică, la subiecți care urmează a fi vaccinați, un sistem informațional bine pus la punct, supraveghere imunologică. Testele serologice vor fi planificate la câteva săptămâni după administrare, iar italieni lucrează încă la proiectul de evaluare a dezvoltării  anticorpilor necesari la cei care vor fi vaccinați în prima fază, în caz contrar urmând a fi administrată a doua doză. Așadar, fără o supraveghere imunologică, am eșua cu siguranță. Vor fi în stare guvernanții noștri, aici, la București, să pună la punct un plan-brici, care să producă efecte benefice pe termen lung? Sunt sceptică pentru că, la noi, instituția-cheie numită DSP a fost la pământ și nici acum nu și-a revenit.

Concluzionând, cred că este foarte bine ca decidenții noștri să aibă un plan fiabil care să cuprindă astfel de capitole întocmai ca cele din planul italian. Sau poate chiar mai bun. Dar ce visez eu… visez, nu? Hai să vedem, totuși, cum se pregătește România în perioada următoare pentru mult așteptata vaccinare. Primul pas va fi acela al comunicării reale despre vaccinul care va fi achiziționat. Sper să nu fie un talmeș-balmeș în sensul în care să ne trezim cu trei vaccinuri de la trei furnizori, că atunci chiar vom asista la o nebunie. Lucrurile trebuie drămuite bine de tot. Pentru că plecăm la un drum lung, dar care trebuie să fie sigur, fără riscuri, fără să pierdem avionul… că dacă îl pierdem, cu barca nu vom ajunge teferi la mal. Iar cei care vor scăpa, vor sta pe țărm, neputincioși și rătăciți, cu lacrimi șuvoaie după cei care ar dispărea înecați în cel de-al treilea val covid.

Recomandarea video

Mediafax
Presa maghiară despre alegerile de la București: „Aproape nimănui nu i-a păsat cine va fi noul primar”
Digi24
George Simion: „Democrația a fost călcată în picioare”. Reacția liderului AUR după închiderea urnelor
Cancan.ro
Prima gafă de primar a lui Ciprian Ciucu! L-a atacat direct pe Nicușor Dan: 'Mi-a scăpat acest lucru'
Prosport.ro
FOTO. Parcă sunt surori! Cum arată mama Jaquelinei Cristian, jucătoarea română care a încasat peste 1 milion de dolari în 2025
Adevarul
Trucul românesc care reduce cheltuielile de iarnă. „Am 21 de grade în casă și nu am dat drumul la căldură”
Mediafax
Situație incredibilă într-o comună din Botoșani: după tată și mamă, a venit rândul fiicei să conducă primăria
Click
Roxana Călin, doctoriţa care a îngrozit România în anii ’90. Și-a ucis şi tranşat rivala în dragoste
Digi24
AUR a recunoscut că Anca Alexandrescu a pierdut alegerile. Ce a spus Simion despre relația cu Georgescu
Cancan.ro
Vin ninsorile în București, mai devreme decât ne așteptam. Pe ce dată ninge, potrivit meteorologilor Accuweather
Ce se întâmplă doctore
Ce se întâmplă cu pensiile din ianuarie 2026? Ministrul Muncii a clarificat situația
Ciao.ro
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar cu amintirea
Promotor.ro
UE s-a răzgândit și nu mai interzice motoarele diesel. Dar impune anumite condiții
Descopera.ro
Cel mai bătrân STRĂMOȘ al RECHINILOR înota în apele Australiei pe vremea dinozaurilor
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ nedumerit: - Iubita mea s-a întins pe canapea, şi-a dat fusta jos, şi-a smuls...
Descopera.ro
Somnul sănătos începe în intestin. Ce au aflat cercetătorii?