PROGRAM DE GUVERNARE/ JUSTIȚIE. ”Fără penali în funcții publice”, desființarea Secției Speciale, reformarea CCR și DNA-ul pădurilor

Program de Guvernare-JUSTIȚIE-2020-2024: Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, reorganizarea Inspecţiei Judiciare, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor şi  revizuirea Constituției, în sensul implementării inițiativei ”Fără penali în funcții publice” și a referendumului din 2019, sunt câteva dintre obiectivele Programului de guvernare 2020 – 2024 propus de PNL, USR PLUS şi UDMR.

Coaliția își propune promovarea unei Justiții independente

Propunerea pentru portofoliul Justiției în noul guvern este Stelian Ion. Acesta este avocat și este la al doilea mandat de deputat USR.

„În ultimii aproape 20 de ani au avut loc mai multe tentative de revizuire a Constituţiei, dar niciuna nu a reuşit să genereze un acord la nivelul societăţii pentru a fi dusă la bun sfârşit. Numeroasele crize constituţionale din ultimii ani evidenţiază însă necesitatea stringentă a rearanjării raporturilor dintre cele mai importante instituţii ale statului, a competenţelor acestora, precum şi a întăririi principiilor de funcţionare ale statului român. Ne angajăm să iniţiem şi să insistăm asupra dezbaterii privind revizuirea Constituţiei, atrăgând în jurul proiectului nostru un consens. Statul de drept este unul dintre principiile fundamentale ale oricărei democraţii funcţionale, bazate pe separaţia puterilor statului: legislativă, executivă şi judecătorească. În spiritul acestei realităţi incontestabile, promovăm o Justiţie independentă, eficientă şi accesibilă, care să apere drepturile fundamentale ale persoanelor, interesele generale ale societăţii şi democraţia prin drept”, se arată în Programul de guvernare, depus miercuri la Parlament.

UTILE De unde știe pompa când rezervorul de benzină/motorină este plin, ca să se oprească. Ce este „efectul Venturi”

16:43

EXCLUSIV Se pune batista pe țambal în scandalul vaccinurilor? Bușcu: Parchetul trebuie să facă o anchetă/Vinovatul poate fi găsit în câteva zile

16:41

• Desființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ministerul de resort urmând să depună în cel mai scurt timp un proiect de lege în acest sens.
• Renunțarea la creșterea numărului de judecători din completurile de apel și contestație este o urgență majoră, având în vedere pericolul real de blocaje în instanțe care ar putea fi generat dacă modificarea numărului de judecători din aceste completuri ar intra în vigoare la 01.01.2021.
• Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților: „La data de 1 ianuarie 2022 urmează să intre în vigoare prevederile legale care vor permite judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi de la Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalului asimilat acestora să se pensioneze la împlinirea vârstei de 60 de ani sau chiar mai devreme, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani, ori cuprinsă între 20 şi 25 de ani, cu aplicarea unor reduceri minimale. În lipsa unei intervenţii legislative urgente aceste măsuri riscă să cauzeze o scădere severă a efectivului magistraţilor, în special a celor mai experimentaţi dintre aceştia, ce activează la instanţele şi parchetele superioare, ceea ce va putea afecta calitatea actului de justiţie”. se explică document.
• Întărirea luptei împotriva corupției și a infracționalității organizate: Luarea unor atribuții DNA referitoare la corupția din justiție, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a legislației au condus la o încetinire a activității DNA. Este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logi
• O reformă a Inspecției Judiciare astfel încât această instituție să ofere garanții sporite de independență și imparțialitate.
• Modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT prin diminuarea factorului politic și creșterea rolului CSM în această procedură, ministrul justiției făcând propunerea de numire în funcție în urma unei proceduri transparente și obiective de selecție a candidaților, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secției pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea în funcție va reveni Președintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi inițiată și de către secția de procurori a CSM.
• Înființarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracțiuni, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.
• Soluții legislative pentru trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât această măsură să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activități desfășurate de polițiști.
• Consolidarea independenţei justiţiei. Îmbunătăţirea actului de justiție/Eliminarea practicilor neunitare
• Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru. În acest sens, propunem înființarea de puncte de plată la sediile tuturor instanțelor judecătorești, precum și lansarea unei platforme online și a unei aplicații pentru telefoanele mobile, care să elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitanței doveditoare.
• Pe linia luptei împotriva infracționalității de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, se are în vedere fie înființarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracțiuni, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.

Ce presupune reforma Constituțională: Fără penali în funcții publice

Fără penali în funcții publice – punerea în aplicare a proiectului. Votarea textului și în Senat, apoi referendum de schimbare a Constituției în primele trei luni de la încetarea epidemiei Covid – 19.

• Elaborarea unui proiect de revizuire a Constituției, astfel încât Legea fundamentală să fie completată și cu prevederile legate de interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie si pentru interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și extinderea dreptului de a contesta ordonanțele direct la Curtea Constituțională, așa cum s-a votat la referendumul din 26 mai 2019.
• Reformarea Curții Constituționale în sensul eliminării acelor factori care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental într-o democrație.

„Considerăm că este necesară o curățenie în politica românească, iar acesta este primul pas. Corupția stă la baza problemelor pe care România le are în cele mai importante domenii: sănătate, educație și dezvoltarea infrastructurii. Țara noastră are cel mai slab sistem de sănătate din Uniunea Europeană. Lipsa medicilor și a medicamentelor, corupția managementului și infrastructura șubredă plasează România pe primul loc în UE la mortalitatea în spitale. Nici în privința educației nu stăm mai bine, peste 40% dintre elevii români de gimnaziu sunt analfabeți funcțional, ceea ce ne duce tot pe primul loc în UE. România conduce și clasamentul țărilor cu cei mai puțini kilometri de autostradă construiți. Din cauza corupției, doi din cinci români trăiesc în sărăcie sau la un pas să ajungă în această situație, județele cele mai sărace din țară sunt și cele conduse de baronii locali ai PSD: Teleorman, Buzău, Vaslui, se arată în Programul de guvernare.

În programul de guvernare se menționează că Ministerul Justiției va urmări ca variantele finale care vor rezulta în urma dezbaterilor publice și vor fi înaintate Parlamentului spre adoptare să respecte următoarele principii: independența judecătorilor și procurorilor, primirea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă a instanțelor, a CSM, dar și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și executiv, obligațiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, Mecanismul ”Stat de Drept”, lansat recent de Comisia Europeană, la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020), precum și necesitatea implementării deciziilor obligatorii ale Curții.