AMR bate obrazul Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, aratând că DNA a fost invitată la discuții pentru desființarea SIIJ, dar Secția Specială nu a avut reprezentant

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) au transmis un comunicat prin care ”dezavuează public atitudinea de împiedicare a exprimării opiniei unui cetățean român în fața Parlamentului de care a dat dovadă președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților”.

Subiectul ”desființarea SIIJ” a declanșat controverse în lanț, în mediul juridic și nu numai, iar asociațiile reprezentative ale magistraților și-au exprimat, în mai multe rânduri, îngrijorarea față de efectele negative pe care o astfel de decizie le va avea pe termen lung.

ACTUALITATE Nicușor Dan: „România își dorește oricât de mulți soldați americani”

21:08

ARMATĂ POLITICO: România și alte state NATO se luptă pentru trupe americane după ce Donald Trump a anunțat retragerea din Germania

20:59

În ședința din 18.03.2021 s-a dezbătut proiectul de lege privind desființarea SIIJ, iar cele patru mari asociații ale magistraților din România au transmis un punct de vedere referitor la atitudinea președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților. Potrivit acestui comunicat, SIIJ ar fi trebuit să aibă un reprezentat în această ședință, ceea ce – din păcate – nu s-a întâmplat.

”În primul rând, subliniem că, potrivit Constituţiei, Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaților și Senat, este organul reprezentativ suprem al poporului român, cele două camere fiind alese de cetățeni prin vot universal. Așadar, membrii Parlamentului nu se reprezintă pe ei înșiși, ci, tot conform Constituției, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. Așa cum prevede Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Deputaților, aceștia primesc un însemn distinctiv al calității lor de reprezentant al poporului, iar poporul nu este un concept abstract, identificabil doar la nivel de principii, ci înseamnă cetățenii romani”, transmit reprezentanții AMR, UNJR, AJADO și APR în comunicatul semnat de jud. dr. Andreea Ciucă (AMR), jud. Dana Gîrbovan (UNJR), jud. Florica Roman (AJADO) și proc. Elena Iordache (APR).

În al doilea rand, arătăm că la ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților au primit invitați și au fost prezenți președinta ICCJ, președintele CSM, procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, procurorul-sef DNA, DIICOT – prezent printr-un reprezentant, asociațiile profesionale ale magistraților, o asociație a societății civile, un judecător, un procuror.

De evidențiat faptul că la ședință nu a participat SIIJ, prin reprezentant, nici președintele Comisiei și nici deputații prezenți neaducând nicio probă în sensul că această instituție a cărei soartă era dezbătută a fost invitată să participe la ședință.

”Președintele comisiei a făcut o declarație politică referitoare la SIIJ, în care a prezentat public inclusiv fapte lipsite de acuratețe”

Cele patru asociații profesionale ale magistraților din România îl acuză pe președintele Comisiei Juridice că – la începutul ședinței – a făcut o ”declarație politică”, prezentând ”fapte lipsite de acuratețe” despre Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Acesta a fost și momentul în care președinta ICCJ și președintele CSM au părăsit sala, se precizează în comunicat și, ceea ce a fost mult mai grav, niciun reprezentant SIIJ nu a fost invitat la ședință pentru a-și exprima punctul de vedere.

”În al treilea rând, în deschiderea ședinței, anterior dezbaterilor propriu-zise, președintele comisiei a făcut o declarație politică referitoare la SIIJ, în care a prezentat public inclusiv fapte lipsite de acuratețe. În acel moment al ședinței, președinta ICCJ și președintele CSM au părăsit sala. În al patrulea rand, atât președintele comisiei, cât și unii membri ai comisiei au adus o serie de acuze la adresa SIIJ, desi la ședință nu a fost invitat niciun reprezentant al Secției care să aibă posibilitatea de a prezenta un punct de vedere și să fie ascultat în apărare, că reflectare a exercițiului democratic pe care aleșii poporului ar trebui să îl practice cu precădere, mai cu seama că subiectul ședinței a fost proiectul de lege privind desființarea SIIJ”, se mai menționează în acest comunicat.

În schimb, a fost invitată DNA, iar procurorului-șef al acestei structuri de parchet i s-a dat cuvântul de mai multe ori pe parcursul ședinței, așa încât a avut posibilitatea să prezinte punctul de vedere și să răspundă la afirmații concrete făcute de participanții la ședință, cu atât mai mult cu cât nu i s-a limitat numărul luărilor de cuvânt ori timpul în care s-a adresat comisiei parlamentare.

AMR, UNJR, AJADO și APR

Tensiuni în timpul ședinței

Președintele comisiei nu a vrut să-i permită să vorbească fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, domnul Liviu Tudose, care a primit invitație la lucrările comisiei, transmite acest comunicat.

După câteva luări de cuvânt ale unor membri ai comisiei, președintele i-a permis, totuși, lui Liviu Tudose să vorbească, ”ceea ce dovedește că i-a recunoscut posibilitatea de a se adresa, în calitate de cetățean, comisiei parlamentare”.

”Însă, i-a cerut să nu relateze despre speță al cărei subiect a fost, ci despre desființarea SIIJ – cu toate că însuși președintele comisiei a făcut referire la cazuri concrete în declarația sa, în defavoarea SIIJ. Domnul Tudose a replicat că nu poate face disociere între cele două aspecte pentru că vorbește din proprie experiență, iar prezența lui în Parlament ține de lupta prin orice mijloace pentru ca abuzurile DNA să nu se repete în viitor”, acuză reprezentanții AMR, UNJR, AJADO și APR.

Președintele comisiei a cerut să i se taie microfonul lui Liviu Tudose

Liviu Tudose a încercat să relateze despre abuzurile grave din dosarul penal instrumentat de DNA, în care a fost arestat preventiv 113 zile pentru ca, ulterior, să fie achitat întrucât „fapta nu a existat”. A scos în evidență ”modul incalificabil în care i-a fost fabricat dosarul penal”,  vorbind despre ”încălcarea unor drepturi procesuale elementare, despre circulare în afara legii venite de la vârful DNA, la adăpostul cărora procurorii acestei structuri de parchet au încălcat procedura”.

Însă Liviu Tudose nu a reușit decât să enunțe aceste aspecte, ”pentru că președintele comisiei a cerut să i se taie microfonul, invocând că invitatul „nu este în fata unei instanțe de judecată”. Așadar, i-a negat dreptul de a exprima o opinie contrară proiectului de lege în discuție, în condițiile în care fostul procuror general nu avea nici intenția, nici nevoia de a se adresa unei instanțe de judecată în timpul unei ședințe a comisiei parlamentare, cu atât mai mult cu cât el are o hotărâre definitivă de achitare, care-i confirmă afirmațiile și care trebuie respectată”.

”Aceasta hotărâre, alături de puzderia de exemple date în Raportul Inspecției Judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019, de urmăririle penale soldate, după ani de zile, cu clasări sau achitări – de pildă, împotriva fostului procuror general al României, fostului președinte CCR, fostului președinte de secție de la ICCJ, fostului judecător CEDO, împotriva a zeci și zeci de judecători și procurori -,  probează, cu prisosință, contrar unor susțineri din ședință comisiei, că abuzurile nu au fost cazuri izolate. Și, chiar dacă ar fi fost „izolate”, Parlamentul are îndatorirea, că unica autoritate legiuitoare a țării, astfel cum este definit de Constituție, să ia măsuri, prin legile pe care le adoptă, ca niciunul dintre aceste abuzuri să nu se repete”, se arată în comunicat.

 Comisia Europeană a subliniat că: „Viitorul Europei se află în mâinile tuturor europenilor. El nu poate fi impus de către lideri sau instituții. Deși este clar că diferitele opțiuni politice ar putea duce la o serie de evoluții diferite ale Uniunii noastre, există cel puțin o certitudine: Europa trebuie să își asculte cetățenii și să acționeze în consecință” .

Iar fostul președinte al Comisiei Europene evidenția, în Cartea albă privind viitorul Europei, că „fiecare punct de vedere ar trebui ascultat”, întrucât „fiecare voce contează”, „fiecare opinie este auzită”

AMR, UNJR, AJADO și APR