Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) denunță public atitudinea ipocrită a ambasadelor străine cu privire la independența justiției în România

Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) denunță public atitudinea ipocrită a ambasadelor străine cu privire la independența justiției în România.

„Subscrisele asociatii, sustinem ferm comunicatul Sectiei pentru judecători, din data de 25 februarie 2021, prin care s-a atras atenția asupra faptului că „Ministrul justiţiei sfidează cadrul constituţional prin angrenarea reprezentanţilor altor state într-un proces eminamente intern, prezentând distorsionat realităţi din domeniul justiţiei în unicul scop de a obţine susţinere politică pentru proiectele de modificare a legilor justiţiei”.

Perindarea diversilor functionari ai ambasadeelor străine pe la Ministerul Justitiei sau Consiliul Superior al Magistraturii, ocazie cu care dau indicatii despre cum să fie modificate legile justitiei ori să fie desfiintată Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), este o sfidare nu doar a normelor diplomatice, ci si a ordinii constitutionale din România, a drepturilor si libertătilor românilor.

RELIGIE Când te poți spovedi de Crăciun. Cum te pregătești pentru această taină și ce reguli este bine să respecți

19:51

EXTERNE Un bacșiș de 200 de dolari de la patru turiști a înfuriat o chelneriță: „Din cauza asta îmi urăsc jobul”

19:32

Ani la rând, atât prin declaratii publice, cât si prin rapoartele Mecanismului de Colaborare si Verificare (MCV) – impus României la data aderării la Uniunea Europeană, in 2007 -, Comisia Europeană si SUA au solicitat constant că procurorii de rang inalt să fie numiti în baza unui „sistem robust si transparent”, cu implicarea majoră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si cu diminuarea rolului politicului în aceste numiri. Acum, însă, prin declaratii făcute într-un interval de câteva zile, ambasada Germaniei si cea a Statelor Unite ale Americii au solicitat desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ).

In niciuna dintre aceste declaratii nu s-a facut trimitere la recomandarile mai sus relevate, ci s-a preferat să se ignore realitatea evidentă, si anume că SIIJ este singura structura de parchet in care clasa politică nu are niciun rol, nici in numirea procurorilor, nici in organizarea si functionarea acesteia. SIIJ este, asadar, singura structura de parchet din România in care politicul nu are absolut nicio influentă întrucât este singura structură de parchet cu privire la care a fost transpus in dispozitii legale „sistemul robust si transparent” de numire si revocare a procurorilor, cu directa implicare a Consiliului Superior al Magistraturii, salutată. de altfel, de Comisia de la Venetia. Dar, în pofida acestor evidente, ambasada SUA si ambasada Germaniei sustin desfiintarea SIIJ, fără niciun argument concret, factual, fundamentat.

In timp ce vorbesc adeseori despre statulul de drept din România, si se arată pretins preocupate de rerspectarea acestuia, ambasadele străine vor acum să se defiinteze singura structura cu privire la care Curtea Constitutională a statuat, prin Decizia nr. 33/2018, că infiintarea SIIJ „constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”, asigurându-se, pe această cale, „o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor”. 

SIIJ a fost infiintată, pe de-o parte, ca urmare abuzurilor comise de procurorii DNA contra judecătorilor si procurorilor, abuzuri constatate si argumentate detaliat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019. 

Pe de altă parte, SIIJ a fost înfiintată pentru a înlocui Serviciul de combatere a coruptiei din justitie, înfiintat printr-un ordin obscur, de fosta sefă  a DNA, în ianuarie 2014. Procurorii erau numiti la acest Serviciu după  bunul plac al fostei sefe DNA, fără  nicio procedură  transparentă , inclusiv din rândul procurorilor cu vechime mică  si care functionau la parchetele de pe lângă  judecatorii, iar acestia, odată  numiti la DNA, puteau ancheta judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtile de Apel, precum si procurori de la parchetele de pe lângă  acestea.

Reaminitim, o dată în plus, că SIIJ este singura structură de parchet în care procurorii sunt numiti exclusiv de CSM, atât în functii de conducere, cât si de executie, într-o procedură transparentă, procurorii fiind numiti pe o perioadă determinată, fiind necesar ca acestia să aibă vechime de cel putin 18 ani si grad minim de Curte de Apel. Functionarea SIIJ este monitorizată de Plenul CSM, în fata căruia trebuie să prezinte un raport anual de activitate. 

Din reactiile publice la care ne referim se poate observa că statul de drept pe care ambasadele străine îl doresc în România nu este cel în care domneste legea si în care judecătorii, liberi de orice presiune exterioară, apără drepturile si libertatile românilor, ci un „stat de drept” în care judecătorii să poata fi înfricosati, pusi sub presiune, cercetati penal pentru solutiile pe care le pronuntă.

Un astfel de stat nu este unul de drept, ci unul de sorginte totalitară, în care drepturile si libertătile cetătenilor sunt un „moft”. Experienta tragică a unui stat totalitar impus in România dupa al Doilea Razboi Mondial, caracterizat prin folosirea justitiei de către puterea nelegitimă, pentru a-si justifica actiunile abuzive si pentru a-i condamna pe nedrept pe cei care s-au opus totalitarismului, nu poate si nu trebuie să fie uitată. 

Tinând seama de realitatea afirmată în mod repetat în documentele internationale, potrivit căreia o justitie independentă constituie fundamentul statului de drept, subscrisele asociatii, avem datoria de a ne lupta cu toate mijloacele legale pentru apărarea acestei independente, astfel cum am făcut-o intotdeauna. Demersurile noastre sunt cu totul indreptătite, fiind sustinute de Carta Universala a Judecătorului, adoptată de Asociatia Internatională a Judecătorilor (IAJ-UIM), care in art. 1 statuează: „Independența judecătorului este indispensabilă pentru o justiție imparțială și conformă legii. Ea este indivizibilă. Ea nu este o prerogativă sau un privilegiu acordat în interesul personal al judecătorilor, ci în interesul Statului de drept și al oricărei persoane care solicită și așteaptă o justiție imparțială. Toate instituțiile și autoritățile, atât cele naționale, cât și cele internaționale, trebuie să respecte, să protejeze și să apere această independență”.

jud. dr. Andreea Ciucă,                            jud. Florica Roman,

AMR                                                                AJADO