Veniturile populației, în creștere la finalul anului 2020. Pe ce au cheltuit românii cel mai mult

Veniturile pe care le-au obținut românii în ultimul trimestru din 2020 au fost în ușoară creștere față de trimestrul anterior, în timp ce cheltuielile au avut un avans mai consistent. Comparativ cu perioada de dinaintea apariției pandemiei de COVID-19, românii au cheltuit mai mult pe sănătate, produse agroalimentare, băuturi nealcoolice, alcoolice și tutun, și mai puțin pe îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și pe hoteluri, cafenele și restaurante și cultură.

Gospodăriile din România au avut veniturile totale medii lunare, de 5.384 lei, iar valoarea acestora pe persoană s-a ridicat la 2.099 de lei, în termeni nominali, în trimestrul IV 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

REACȚIE Scandalul mașinii de lux de la TVR escaladează. Marina Almășan susține că Porsche-ul în care apare angajatul TVR din emisiunea sa este „de împrumut” și o acuză pe șefa TVR Sorina Matei că „l-a prăbușit pe Tudor”

23:59

CONTROVERSĂ Comisia Europeană propune noi reguli pentru statele care vor să adere la UE. Cum pot fi afectate Moldova, Albania, Muntenegru și, în special, Ucraina

23:07

În același interval, cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie, de 4.627 lei lunar pe gospodărie (1.804 lei pe persoană) şi au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale.

Veniturile și cheltuielile lunare din ultimul IV al anului trecut au crescut, previzibil la final de an, în comparație cu trimestrul anterior din 2020, când erau de 5.302 lei pe gospodărie şi 2068 lei pe persoană, respectiv 4.444 lei lunar pe gospodărie (1.733 lei pe persoană), cu o pondere de 83,8% din nivelul veniturilor totale.

Creștere de 385 de lei într-un an

Creșterea este mai pronunțată în raport cu datele INS din trimestrul IV al anului precedent. Veniturile totale medii lunare erau atunci, potrivit datelor INS, cu un leu sub pragul de 5.000 de lei pe gospodărie, și sub pragul de 2.000 de lei, repectiv 1.1939 de lei, pe persoană.

Cheltuielile totale erau mai mici în trimestrul IV din 2019 – 4.300 lei lunar pe gospodărie, 1.667 lei pe persoană- însă aveau aceeași pondere, de 86% din nivelul veniturilor totale.

Cea mai mare parte din veniturile gospodăriilor constă în venituri bănești, în timp de venturile în natură au fost, în trimestrul IV din 2020, de  7,2% din total, în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Din salarii a provenit 68,3% din venituri în timp de prestațiile sociale au avut o pondere de 19,1%, iar veniturile din agricultură, 1,6%.

Potrivit datelor INS; mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural. Veniturile totale medii lunare pe persoană au fost mai mari în mediul urban decât în mediul rural, respecto de 2.483 de lei, față de 1.650 de lei, la fel și ponderea veniturilor bănești – de 96,1%, față de 87%.

Unde se duc banii

Cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor este destinată consumului, dar, în trimestrul IV din 2020 s-a înregistrat o ușoară scădere a ponderii consumului în favoarea cheltuililor pentru investiții și pentru producția gospodăriei, față de trimestrul IV din 2019.

Potrivit INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei, precum hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare.

Cheltuielile pentru investiţii, cu o pondere de 0,4%, sunt destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni.

Asfel, cheltuielile totale, în– trimestrul IV din 2020 față de trimestrul IV din 2019 au avut ca destinație:

• Consum – 60,8% – față de 61,8%
• Investiții – 0,4%, față de 0,3%
• Producție – 2,6%, față de 1,6%
• Impozite, contribuții –32,6%, constant față de 32,6%
• Alte cheltuieli – 3,6%, față de 3,7%

Structura consumului, față de 2019

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut cea mai mare pondere din consumul gospodăriilor, respectiv , în medie, 33,7%, în trimestrul IV 2020. Procentul este mai ridicat față de cel înregistrat în trimestrul IV din 2019, când era, în medie, de 31,6%, iar creșterea se vede și la consumul de băuturi alcoolice și tutun.

Astfel, structura consumului gospodărilor în trimestrul IV din 2020 față de trimestrul IV din 2019:

• Produse agroalimentare si bauturi nealcoolice: 33,7% – față de 31,6%
• Băuturi alcoolice, tutun: 8,3% – față de 7,9%
• Îmbrăcăminte și încălțaminte: 8,5% – 9,3%
• Locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili: 16,4% – 16%
• Mobilier, dotarea și intretinerea locuinței: 6,6% – 6,4%
• Sănătate: 5,5%  față de 4,9%
• Transport: 6,6%  față de 7,3%
• Informații și comunicații: 6,3% față de 4,5%
• Recreere, sport și cultură: 1,5% față de 3,9%
• Educație: 0,3% față de 0,5%
• Hoteluri, cafenele și restaurante: 0,8% față de 2,2%
• Asigurări și servicii financiare: 0,5% –
• Îngrijire personală, protecție socială și diverse     5,0% – Diverse produse și servicii – 5,5%