EXCLUSIV. Avertismentul psihologilor după cazul polițistei care s-a aruncat de la etajul 9: „Depresia poate fi foarte ușor mascată”

Cazul polițistei în vârstă de 51 de ani, angajată a Direcției Generale Anticorupție, care s-a aruncat, marți noapte, de la etajul 9 al unui bloc din București, atrage atenția asupra testărilor psihologice făcute de cele mai multe ori superficial la locul de muncă.

Raluca Anton, psihoterapeută și autoare a Paginii de Psihologie, a explicat pentru Gândul rolul testării psihologice în mod periodic la locul de muncă, subliniind că specialiștii recomandă ca aceste evaluări să fie făcute la fiecare șase luni.

„Dacă întrebați pe cineva din sistem, fie din poliție, fie din sistemul medical, fie din sistemul de învățământ, vă va răspunde că aceste testări se fac, lucru care este adevărat. Se fac niște testări psihologice, însă aceste testări, marea majoritate dintre ele, nu măsoară simptomatologia anxioasă, depresivă sau de orice altă natură din domeniul clinic. Pacientul sau angajatul poate spune că nu-și dorește să fie testat. Desigur, lucrând într-un sistem medical sau militar, o asltfel de testare poate fi impusă”, explică psihoterapeutul Raluca Anton, pentru Gândul.

BREAKING NEWS Președintele Donald Trump ar putea veni în România. Liderul SUA a fost invitat la Summit-ul B9 de la București

14:53

Efort comun pentru repararea de urgență a străzilor și bulevardelor din București. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, solicită implicarea simultană a celor 7 primării din Capitală pentru punerea de îndată în siguranță a traficului rutier – COMUNICAT

14:53

Raluca Anton spune că problema principală este că aceste testări psihologice, în prezent, măsoară mai degrabă capacitățile atenționale și intelectuale, și mai puțin componenta emoțională.

”Evaluările nu sunt realizate corect”

Există baterii de teste care măsoară componenta emoțională. Marea majoritate dintre ele nu sunt atât de bine construite și, de multe ori, cel care răspunde la chestionarul respectiv poate oferi niște răspunsuri pe care noi, în psihologie, le numim dezirabile social. Cred că problema este mult mai amplă, iar una dintre dificultățile majore pe care le avem atât în sistemul medical, cât și în cel militar este că avem evaluări care nu sunt realizate corect.

Cel mai util lucru pe care angajatorul poate să-l facă este să ofere un proces de ”awareness”, de conștientizare, atunci când vorbim de partea emoțională a unui angajat, mai spune psihoterapeutul.

Raluca Anton, psihoterapeut. Sursă foto: Facebook

„Sunt multe companii care fac asta și se poate face destul de simplu, de exemplu, prin webinarii, workshopuri pe tematici specifice, atunci când vine vorba de stres, anxietate, tristețe. Astfel încât, cei care au astfel de emoții și le recunosc din descrierile webinarului respectiv, să aibă mai multe informații despre ce se întâmplă”, spune Raluca Anton.

”Așa se pierd vieți”

Există însă și companii care investesc în componența emoțională a angajaților și le oferă un pachet de servicii de consiliere sau care decontează astfel de servicii.

”În ceea ce privește evaluarea psihologică, testările se fac teoretic la un an de zile, practic, nu știm la ce interval de timp. Însă, în mod normal, o astfel de evaluare ar fi utilă undeva la șase luni. Evaluarea nu trebuie să fie una foarte complexă, dacă oamenii din companiile respective sunt atenți la oamenii cu care lucrează și dacă avem dezvoltată abilitatea de a fi preocupații unii de ceilalți. Apoi, pasul următor este să învățăm să comunicăm despre asta, pentru că de multe ori se spune «eu nu mă bag», dar nefăcând asta, de multe ori se pierd vieți”, mai spune Raluca Anton.

Psihoterapetul a dat exemplul militarilor întorși din Afganistan care, de cele mai multe ori, nu au avut parte de consiliere psihologică pentru stresul posttraumatic.

Depresia poate fi foarte ușor mascată. Ar trebui să ne mai uităm la un alt lucru. Uitându-mă în spate la ultimul an și jumătate, am observat că a crescut foarte mult numărul persoanelor care au decompensări psihotice, așa cum sunt numite în psihologie. Mai exact, au tot felul de episoade maniacale, nu reușesc să doarmă. Din păcate, nu avem statistici în sensul acesta, însă este o arie la care trebuie să fim atenți. Avem și o problemă de personal care se ocupă de acest lucru, așa cum în sistemul de învățământ există un consilier școlar la 800 de elevi și cadre didactice”, mai spune Raluca Anton.

Polițista de la Direcția Generală Anticorupție (DGA) din București s-a aruncat, marți noapte, de la etajul 9 al blocului în care locuia, în Sectorul 3. Femeia, în vârstă de 51 de ani, a lăsat un bilet de adio de cinci pagini, în care a scris motivul pentru care și-a luat viața.

Surse judiciare au declarat pentru Gândul că femeia a scris în bilet că se săturase de singurătate, semn că suferea de o depresie profundă. Polițista era necăsătorită și nu avea copii.