Studiu PwC: Companiile private din România au crescut salariile de bază cu dublul anticipat anul trecut. Care e majorarea estimată pentru 2022

Companiile private din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022, după o majorare medie de 8,9% în acest an, arată studiul PayWell 2021, realizat de PwC România, dat publicitătății luni. Majorarea salarială raportată pentru acest an este de aproape două ori mai mare față de cea pe care au anticipat-o respondenții, de 4,68%, în ediția studiului Paywell din anul pandemic 2020, într-o perioadă de incertitudine economică.

Managerii companiilor private din România s-au dovedit mai generoși decât estimau în momentele de început ale pandemiei de COVID-19, arată datele analizate de specialiștii PwC România.

CONTROVERSĂ Procesul asasinării jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Procurorii susțin că un afacerist ar fi plătit 150.000 de euro pentru crimă

09:38

FLASH NEWS Traficul pe Transalpina rămâne restricționat după ploile abundente. Circulația se desfășoară alternativ pe o singură bandă

09:28

Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2021 a fost realizat pe un eșantion de 103 companii private din sectoarele industrie, bancar, farmaceutic, retail, ospitalitate și analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare.

„Câștigurile reale sunt erodate”

„Liderii de afaceri aveau așteptări pesimiste în prima jumătate a anului trecut când estimau un impact mult mai sever al crizei asupra economiei globale. Pe măsură ce restricțiile care au limitat activitatea au fost ridicate, efectele negative s-au atenuat și companiile au reușit să acorde în 2021 majorări salariale peste nivelurile pe care le luau în calcul la începutul crizei sanitare. Deși creșterile salariale de două cifre au revenit, din cauza inflației, câștigurile reale sunt erodate. Pentru anul viitor, previziunile sunt optimiste, însă moderate, pentru că efectele pandemiei vor continua pe termen mediu, iar climatul economic va rămâne volatil”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit specialiștilor PwC, este nevoie de reforme pentru ca decalajul economiei românești față de cele dezvoltate să se reducă.

„Pe termen mediu și lung, noul model de creștere economică axat pe ecologie și tehnologie va solicita competențe adecvate, în special digitale, pentru a menține competitivitatea angajaților pe piața muncii și, implicit, performanța companiilor. În aceste condiții, reformele structurale în educație, asistență medicală sau infrastructură sunt mai necesare ca niciodată, pentru a reduce decalajul față de economiile dezvoltate. În România doar o treime dintre persoanele de vârsta adultă au competențe digitale de bază, iar programele de învățare și formare pe care companiile le oferă sunt foarte utile, dar trebuie dublate de educația formală, a școlii”, a declarat Daniel Anghel, Partener, lider servicii fiscale și juridice PwC România.

Cele mai mari și mai mici creșteri salariale

Cea mai mare creștere medie a salariilor în 2021 dintre sectoarele prezente în studiu este de 13,66%, înregistrată de industrie, urmată de sectorul farmaceutic, cu 10,51%, retail cu 8,2% și sectorul bancar cu 8,01%.

În ceea ce privește funcțiunile organizaționale cu cele mai mari creșteri anul acesta, conform studiului citat, au fost cele de vânzări, de servicii administrative și de infrastructură, precum și IT, ceea ce reflectă prioritățile organizațiilor. Pe categorii de angajați, cele mai mari creșteri salariale au fost înregistrate în categoria „experți” (16,75%), restul specialiștilor, precum și nivelurile de muncitori / operatori având parte de o creștere aproape de media pieței. Managementul de top a avut cele mai mici creșteri, și în acest an.

Regiunea București-Ilfov continuă să conducă detașat, înregistrând un salariu mediu brut aproape dublu față de Moldova (8.850 lei față de 4.444 lei).

Topul beneficiilor

Potrivit studiului citat, copul beneficiilor este condus, și în acest an, de tichetele de masă, urmate de cafeaua și răcoritoarele gratuite, zilele suplimentare de concediu, bonusurile acordate cu diferite ocazii și abonamentele medicale.

„Beneficiile care erau populare și înainte de pandemie au rămas în continuare apreciate, în special datorită fiscalității avantajoase, dar pachetele de beneficii au început să includă tot mai mult alte facilități, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților (”well-being”). Remarcăm, în mod deosebit, promovarea timpului liber ca beneficiu, precum și accentul pe sănătatea mintală a angajaților (sesiuni de educație, terapie individuală sau linii dedicate de asistență pentru angajați). Sunt în general beneficii care răspund problemelor generate de pandemie, cum sunt stresul suplimentar generat de munca de acasă, grija mai mare pentru sănătate și timpul necesar pentru îngrijirea copiilor”, a arătat Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România și coordonatoarea studiului Paywell.

În condițiile creșterii economice prognozate, digitalizării accelerate și a schimbărilor în modul de a lucra, ne așteptăm ca piața muncii să devină tot mai dificilă pentru angajatori, în special în ceea ce privește competențele necesare proceselor de transformare. Presiunea asupra pachetelor de recompensare necesare atragerii și retenției oamenilor este similară perioadei de dinaintea pandemiei și capătă valențe noi, în contextul în care flexibilitatea muncii a devenit un criteriu tot mai important în alegerea angajatorului, se arată în studiu.

Alte concluzii ale sondajului

• Salariile medii de top în 2021 au fost în departamentele de strategie, juridic și IT.
• Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani.
• Peste 50 de poziții din companiile analizate, precum retail product team leader, operations-service quality management specialist, system arhitect, branch network development director, regional sales manager sau market access manager, au avut creșteri salariale de peste 20%.
• Numărul locurilor de muncă vacante a început să crească după redresarea economiei, iar în primul semestru era cu 3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, dar cu 31% mai mic decât în 2019.