VIDEO – FOTO | Început de Băsescu și terminat de Oprescu, Pasajul Basarab este acum al nimănui. Cea mai mare lucrare de infrastructură din București este plină de rugină

Pasajul Basarab, cea mai importantă lucrare de infrastructură din Bucrești, pentru care Primăria Capitalei a plătit peste 250 de milioane de euro, se degradează de la o zi la alta. Lisele metalice sunt pline de rugină, iar balustradele s-au erodat și se pot desprinde oricând. Din cauza unor neînțelegeri între municipalitate și constructor, pasajul a ajuns ”al nimănui”.

Vezi galeria foto
25 poze

Inaugurat în 2011, cu mare fast, de către primarul de atunci, Sorin Oprescu, Pasajul Basarab a ajuns astăzi, după zece ani, să arate deplorabil. Nimeni nu se mai ocupă de mentenanța acestei lucrări uriașe, pentru că nu are nici acum recepția făcută. În zece ani, rugina s-a extins pe elementele metalice ale pasajului, iar balustradele albastre arată cel mai rău.

Burlanele pentru apa de la ploaie s-au „evaporat”

Burlanele de pe tot pasajul, care ar fi trebuit să preia apa de la ploi, sunt acum aproape inexistente, după ce au fost tocate de rugină și de timp, dar mai ales de lipsa unei întrețineri în ultimii 10 ani.

VIDEO Ion Cristoiu: În strategia noastră, Nicușor Dan a trecut Rusia dușman. În strategia americană nu mai e

22:08

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ion Cristoiu: Cel mai mare perdant al alegerilor pentru primăria București este PSD-ul, pentru că înaintea lui este un alt partid

22:00

La fel de prost se prezintă și nodul pietonal de la Basarab, lăsat și acesta de izbeliște, ruginit, mâzgălit și vandalizat.

Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că pasajul nu are nici în prezent recepția făcută.

„Litigiile cu constructorul au fost cauzate de faptul că recepția la finalizarea lucrărilor pentru Pasajul Basarab nu a fost realizată de administrațiile precedente. Au existat două încercări în acest sens, în anul 2015 și 2018, când, prin Dispoziție de primar, au fost înființate comisii care să realizeze această procedură.

Concret, în anul 2015, comisia constituită a admis recepția cu remedieri (inclusiv trotuarul rulant care face legătură între Gara de Nord și Gara Basarab, nefuncțional la acea dată), însă Primarul Sorin Oprescu nu a semnat procesul verbal de recepție”, se arată în răspunsul Primăriei Capitalei, pentru Gândul.

Ultima încercare de recepție, în 2018

Potrivit Primăriei Capitalei, în anul 2018, o altă comisie a admis la rândul ei recepția, tot cu remedieri, care trebuiau realizate de către constructor în termen de 90 de zile.

„Procesul verbal de recepție nu a fost semnat de primarul Gabriela Firea. Constructorul nu a executat lucrările solicitate, în concluzie, comisia a propus respingerea recepției. Primarul Gabriela Firea nu a semnat procesul verbal de respingere a recepției”, se mai arată în răspunsul Primăriei.

„Dacă rezolvați toate astea, vă acceptăm recepția”

Inginerul Marius Coaje, fost consilier al primarului general Gabriela Firea în perioada 2016 -2020, explică de ce s-a respins recepția din 2018.

„Noi, prin 2017, am luat toate documentele, am reușit să obținem de la constructor cartea tehnică, apoi am chemat ISC-ul (Inspectoratul de Stat în Construcții – n.r.), care a descoperit niște fisuri la blocurile de ancorare a hobanelor. Le-am cerut celor de la Astaldi să rezolve tot ce a rezultat în expertiza tehnică și li s-a spus: «Dacă rezolvați toate astea, noi vă acceptăm recepția».

Au rezolvat majoritatea problemelor evidențiate în raportul de expertiză făcut de noi, mai puțin anumite lucrări care țineau de estetică. Nu s-au rezolvat și aceste aspecte, iar comisia a zis că nu au fost întrunite cerințele din raport și s-a propus respingerea recepției. Iar pasajul a rămas cum îl vedeți azi”, spune Marius Coaje.

Actuala administrație, condusă de Nicușor Dan, a explicat istoricul situației de la Basarab, însănu a spus și ce demersuri face pentru rezolvarea problemei.

Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006

Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000, când primar era Traian Băsescu, care a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții.

Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction.

Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro.

Pasajul Basarab este cea mai importantă lucrare de infrastructură din București, de după Revoluție, care face legătura dintre sectoarele 1 și 6, traversând artere foarte importante, printre care Calea Griviței, Splaiul și râul Dâmbovița din zona Grozăvești, intersecția de la Plevnei cu Giulești, dar și garniturile de căi ferate care pleacă de la Gara de Nord.

La inaugurare, Sorin Oprescu a cerut ca pe pod să fie montată o placă pe care scrie: „Început de Băsescu, terminat de Oprescu”. Azi, însă, podul este al nimănui.