Academician rus: „Invadarea Ucrainei ar putea aduce sfârșitul actualului regim din Rusia. Vladimir Putin nu își va asuma riscul”

Academicianul rus Vladislav Inozemtsev spune că o eventuală decizie a lui Vladimir Putin de a invada Ucraina ar putea aduce sfârșitul regimului său.

Totodată, academicianul susține că, în opinia sa, liderul de la Kremlin nu își va asuma un astfel de risc, informează MEDIAFAX.

„Atacarea Ucrainei ar însemna sfârşitul regimului rus de astăzi, iar probabilitatea unui astfel de rezultat este mult mai mare decât riscurile căderii Casei Romanovilor de după intrarea Imperiului Rus în Primul Război Mondial”, a spus academicianul într-un interviu.

Acesta mai spune că Vladimir Putin este de asemenea conștient de faptul că o eventuală invazie ar duce la pierderi umane uriașe, dar și la sancțiuni economice dure din partea statelor occidentale.

ACTUALITATE Ion Țiriac va primi ”Premiul pentru întreaga carieră” la prestigioasa Gală Alianța 2025 de la Washington D.C.

10:43

VIDEO Ion Cristoiu: „Incredibil! La un an de la anularea alegerilor, nu știm nimic despre acest moment, unul dintre cele mai grave din Istoria modernă a României”

10:41

Inozemtsev: Vladimir Putin trebuie să fie foarte atent

În timp ce Putin doreşte foarte mult să unească Belarusul cu Rusia, paşii în această direcţie vor duce la o explozie socială în Belarus, care „va fi mult mai masivă şi mai decisivă decât cele din august anul trecut după fraudarea alegerilor prezidenţiale de către Aleksandr Lukaşenko”, mai spune academicianul.

Totodată, Vladislav Inozemtsev mai spune că astfel de evenimente pot avea efecte extrem de puternice asupra țării și a făcut referire la prăbușirea Uniunii Sovietice.

„Dacă Moscova ar fi luat în serios protestele din decembrie 1986 din Kazahstan, ar fi putut trece la descentralizare şi la crearea unui sistem federal care ar fi durat mult mai mult. Dar Kremlinul nu a făcut-o, iar cinci ani mai târziu URSS s-a dezintegrat. Ţările baltice nu ar fi putut fi menţinute în cadrul vreunei Uniuni Sovietice, dar ieşirea lor ar fi putut fi gestionată într-un mod care le-ar fi limitat influenţa asupra restului ţării. Li s-ar fi putut permite să devină democraţii socialiste precum cele din Europa de Est şi apoi să li se permită să devină democraţii autentice integrate în Occident în 1989.

În Federaţia Rusă există ameninţări separatiste, dar nu trebuiesc exagerate.  Cerinţele normale de a recunoaşte statutul oficial al limbilor naţionale şi de a permite predarea acestora, de a permite liderilor etnici să se numească preşedinţi şi aşa mai departe nu au nimic de-a face cu separatismul. Dar opunerea lor poate provoca separatism”, concluzionează profesorul Vladislav Inozemtsev.

Vladislav Inozemtsev este un academician rus și directorul Centrului de Cercetare a Societăților Post-Industriale de la Moscova. De asemenea, academicianul este profesor la Universitatea de Stat din Moscova.