Nicușor Dan, despre un eventual „mare cutremur” în București: Mi-e teamă de cum se vor comporta construcțiile de după ’90

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, spune că se teme că în cazul unui cutremur construcțiile de după 1990 ar putea ridica probleme. Edilul a amintit că în 2008 reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcţii din Bucureşti i-au comunicat oficial că din 200 de autorizații verificate, aproximativ o jumătate erau nelegale.

„Mi-e teamă de construcțiile de după ’90, cum se vor comporta construcțiile de după 90 la primul mare cutremur pe care îl vom avea în București. Bucureștiul se sufocă, adică Bucureștiul involuează în ceea ce privește posibilitatea de a răspunde cu infrastructura la cât și cum se construiește. Acesta este primul palier și, în opinia mea, e de siguranță națională. Modul în care se dezvoltă urban un oraș stimulează sau nu o mare firmă să își pună birourile la București, sau la Sofia sau în Belgrad sau în Budapesta”, a declarat Nicușor Dan la o conferință de presă, potrivit Agerpres.

El a precizat că în 2008 a solicitat oficial reprezentanţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii din Bucureşti, prin asociaţia pe care o conducea atunci, să-i spună câte autorizaţii şi PUZ-uri au verificat şi câte au constatat nelegale.

EMISIUNI EXCLUSIV FCSB, azi de la 16:45. Prima mare decizie luată de Reghecampf. Analizăm cu Nana Falemi

12:02

CONTROVERSĂ Războiul Trump-Canada ajunge în paharele americanilor. Alcoolul canadian, interzis în SUA. Portița prin care whisky-ul poate ajunge totuși peste graniță

11:47

„Verificaseră, nu mai ţin minte, de ordinul 200 de autorizaţii şi documentaţii, din care găsiseră jumătate nelegale. Ce au făcut mai departe? Nu au extins controalele, tocmai pentru a limita incidenţa de nelegalitate în domeniu, ci au restrâns aparatul de control şi situaţia persistă. Nu ştiu dacă în momentul de faţă Inspectoratul are trei oameni care să verifice legalitatea autorizaţiilor de construire şi de desfiinţare şi legalitatea documentaţiei de urbanism”, a susţinut edilul general al Capitalei.

Bucureştiul, capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană

În opinia sa, Bucureştiul involuează în ceea ce priveşte „posibilitatea de a răspunde cu infrastructură la cum se construieşte”.

„În opinia mea, de 17 ani, începând din 2005, de când s-a ştiut că România va intra în Uniunea Europeană şi au început să vină banii în toate segmentele, în special în imobiliare, Bucureştiul se sufocă, adică Bucureştiul involuează în ceea ce priveşte posibilitatea de a răspunde cu infrastructură la cât şi cum se construieşte”, a afirmat Nicuşor Dan.

El a semnalat ca Bucureştiul suferă la capitolul imagine.

În urmă cu un an, Nicușor Dan spunea că Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din UE iar această problemă este o prioritate a primăriei.

„Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi în primele zece oraşe din lume. Parte din problemă este că noi nu am conştientizat această problemă, ani de zile, după anul ’90. A fost un impuls în anii ’98-2000, după care problema cumva s-a dus într-o zonă secundară”, spunea el, la o dezbatere publică.

Raport: În scenariul de cutremur pe timp de noapte peste 450.000 locuitori pot fi în clădiri cu grad ridicat de avariere

În Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, se concluzionează că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este una serioasă. În document se arată că seismul reprezintă factorul de risc major pentru capital. În cazul unui cutremur asemănător cu cel din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”.

„Rezultatele scenariului condensat de cutremur, care s-au referit în această etapă numai la efectele fizice, atrag atenţia asupra următoarelor aspecte [40, 45, 46]:

•  numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P… P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P…P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie;
•  dintre cele 23.000 clădiri, pot suferi avarii grave – nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri dintre care peste 10% sunt înalte, cca. 4.100 clădiri pot suferi avarii la nivel condamnare, dintre care 9% sunt clădiri înalte;
•  în scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977);
•  dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 răniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul „captivi” (în engleza „entrapment”) este dificil, dar nu înseamnă, neapărat victime ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare
  şi nu pot pleca, nici dacă ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc.). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei „captivi” pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv să fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi.
•  cutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 1300) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% fată de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte”, se arată în raportul citat.

În urmă cu doi, pompierii ISU au simulat un cutremur de 7,2 în București. La finalul exercițiului, ei spuneau că „este posibil ca într-o situaţie reală, lucrurile să nu funcţioneze ideal”.