Guvernul a aprobat Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030. Ce prevede acest proiect

Guvernul a aprobat miercuri, printr-o hotărâre, Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată (ÎLD) și îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030. Proiectul urmărește creșterea numărului persoanelor vârstnice care reușesc să trăiască o viață independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc și îmbunătățirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente.

România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației, având în prezent aproximativ 3,7 milioane de persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult, ceea ce reprezintă aproximativ 19,2 % din populație.

PROTEST Rogobete a adus greviştii din sănătate în Parlament. Greva din sănătate continuă

11:58

EXTERNE Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru rachetele Patriot, spune Zelenski

11:52

De asemenea, se preconizează că ponderea populației adulte vârstnice din România cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va crește și mai mult, ajungând la 27,7 %, până în anul 2050.

Tot în aceeași perioadă, se preconizează că ponderea persoanelor în vârstă de 80 de ani sau mai mult va crește de la nivelul actual de 4,8 % la 8,5 %.

Acest lucru se întâmplă în contextul soldului negativ al migrației externe, al ratelor scăzute de natalitate și al creșterii speranței de viață.

Îmbătrânirea și creșterea speranței de viață sunt, în general, însoțite de perioade prelungite de fragilitate și de dependență. În România există o proporție semnificativă de persoane în vârstă, în special de peste 80 de ani, care necesită servicii de îngrijire pe termen lung.

Strategia are ca obiective consolidarea managementului serviciilor ÎLD pentru persoanele vârstnice și a continuumului acestor servicii, asigurarea finanțării durabile și îmbunătățirea calității acestor servicii, consolidarea forței de muncă pentru ÎLD pentru persoanele vârstnice și promovarea participării sociale active și demne a acestor persoane.

Totodată, strategia pune accent pe implementarea măsurilor de prevenție, ceea ce va conduce, pe termen lung, la eficientizarea cheltuielilor pentru măsurile de asistență socială și va avea un impact pozitiv asupra calității asistenței sociale a persoanelor vârstnice.

Principiile generale ale strategiei vizează îngrijirea centrată pe persoană, ceea ce presupune acordarea serviciilor în baza unui plan individualizat de asistență și îngrijire, cu respectarea demnității, autonomiei și a dreptului la alegere informată, prevenția declinului funcțional, precum și susținerea cu prioritate a îngrijirii la domiciliu și în comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali.

Documentul aprobat de Guvern și elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMSS) cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale prevede măsuri care nu presupun resurse financiare, cum ar fi reglementări legislative și instrumente de lucru pentru coordonarea metodologică a serviciilor publice de asistență socială și implementarea legislației existente, dar și măsuri care presupun asigurarea unor costuri din diverse surse.

Astfel, investițiile în centrele de zi și unitățile de îngrijire la domiciliu, măsuri complementare celor care vor fi finanțate din fonduri europene nerambursabile, vor avea ca principala sursă de finanțare fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar implementarea unor măsuri prevăzute în strategie va fi finanțată de la bugetele locale sau bugetul de stat, în limita sumelor aprobate în legile bugetare anuale.

Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030 face parte din cadrul normativ pentru asigurarea mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată la domiciliu și în centre de zi de îngrijire și recuperare.

Acesta este un indicator de performanță pentru reforma îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, prevăzută în PNRR, în responsabilitatea MMSS și care are termen anul acesta.

Principalele elemente de reformă prevăzute de strategie în vederea accesului tuturor persoanelor vârstnice dependente, din orice localitate și indiferent de venituri, la o formă adecvată de suport, de îngrijire și asistență privesc, pe de o parte, creșterea gradului de implementare a prevederilor legislative, în special a Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii asistenței sociale nr.292/2011, precum și a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății republicată, cu modificările și completările ulterioare:

dezvoltarea de rețele de servicii pentru ÎLD, programe naționale dedicate (de exemplu: pentru persoane vârstnice cu demențe), elaborare de proceduri de intervenție de urgență, revizuirea procedurilor de evaluare, programe de instruire pentru autorități, îngrijitori formali și informali, familii, beneficiari, revizuirea contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate prin includerea explicită și într-un procent adecvat a cheltuielilor necesare asigurării pachetului de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate şi pachetul de servicii minimal pentru persoanele vârstnice etc.

De asemenea, măsurile propuse privesc creșterea gradului de participare a societății în identificarea și implementarea celor mai bune soluții în vederea revizuirii cadrului legislativ pentru ÎLD, definirea ÎLD, reglementarea serviciilor de prevenire, linie telefonică de urgență, încheierea de protocoale pentru managementul ÎLD între SPAS și unități sanitare, revizuirea rolului și nivelului de implicare a structurilor reprezentative ale persoanelor vârstnice, măsuri pentru creșterea atractivității locurilor de muncă în ÎLD, programe de susținere a antreprenorialului în ÎLD etc.