Cătălin Predoiu, în contextul Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului: „Memoria este insuficientă”

Aș dori să îmi exprim întreaga compasiune pentru toți cei care au suferit în urma Holocaustului, precum și admirația mea pentru toți cei care au luptat și continuă să lupte pentru triumful rațiunii și al toleranței asupra prejudecăților.

În această zi, ca în fiecare zi, comemorăm Holocaustul și ne reînnoim angajamentul față de lupta continuă împotriva discriminării și intoleranței.

Așa cum am afirmat și la întâlnirea Consiliului Rabinilor din Europa, în prezența Președintelui Federației Comunităților Evreiești din România, memoria este insuficientă; trebuie să acționăm pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla și de a pune în aplicare soluții pentru condamnarea discriminării și abolirea tuturor formelor de violență împotriva comunității evreiești și a altor grupuri vulnerabile”, a transmis, vineri, într-un comunicat de presă, Cătălin Predoiu.

„Ministerul Justiției are în atenție tema discursului de incitare la ură şi a infracțiunilor motivate de ură”

„Cu atât mai mult, în contextul internațional actual, marcat de creșterea îngrijorătoare a extremismului, intoleranței și radicalizării, Ministerul Justiției are în atenție tema discursului de incitare la ură şi a infracțiunilor motivate de ură şi, de o manieră mai largă, a luptei împotriva rasismului şi antisemitismului.

Încă din anul 2020, am solicitat Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuarea unui control tematic cu privire la infracţiunea prevăzută de art.369 din Codul Penal (incitare la ură) şi la alte infracţiuni ce cad sub incidenţa O.U.G. nr. 31/2002, pentru a fi avută în vedere la elaborarea planurilor anuale de formare profesională continuă ale magistraţilor”, spune ministrul Justiției.

Cătălin Predoiu: „Ministerul Justiției a sprijinit în mod activ cooperarea internațională privind educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului”

„Tot în acest sens, Ministerul Justiției a participat la elaborarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a antisemitismului (2021). Elaborarea şi adoptarea de către România a acestei Strategii a fost considerată un model de bună-practică la nivelul Comisiei Europene și a fost folosită ca atare la consolidarea unor instrumente asemănătoare la nivel european. Principalele realizări în implementarea Strategiei sunt:

De asemenea, Ministerul Justiţiei a iniţiat demersuri pentru organizarea unui program de training pentru magistrați români, pe tema infracţiunilor motivate de ură, împreună cu partenerii germani. Colaborarea a fost realizată prin intermediul Fundaţiei germane pentru cooperare internaţională (IRZ) și cu sprijinul Ministerului Federal al Justiției și Protecției Consumatorului. Până la acest moment, au avut loc discuţii aplicate între instituţiile beneficiare din România (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Institutul Naţional al Magistraturii (INM)), facilitate de Ministerul Justiţiei, pentru prezentarea nevoilor de instruire de la nivelul sistemului judiciar.

Totodată, Ministerul Justiției a sprijinit în mod activ cooperarea internațională privind educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului, România fiind unul dintre primele opt state care a semnat Declarația de la Viena privind consolidarea cooperării în combaterea antisemitismului și încurajarea raportării incidentelor antisemite, cu ocazia Conferinței Europene privind Antisemitismul. Totodată, am sprijinit concret, la toate întâlnirile JAI, demersurile europene inițiate privind combaterea antisemitismului și discursului instigator la ură”, conchide ministrul Justiției, într-un comunicat de presă.

„Întreaga omenire își afirmă de Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului – 27 ianuarie – angajamentul ferm de a combate antisemitismul și rasismul. Este momentul de a ne aminti de crimele împotriva umanității comise în trecut, dar și de a acționa permanent pentru a elibera societatea de ură, discriminare și violență.

Manifestări ale antisemitismului, care au generat Holocaustul, există în lume și astăzi. Trebuie să acționăm conștient în fiecare zi și în tot ceea ce întreprindem pentru a ne asigura că nu sunt încălcate drepturile și demnitatea umană a oricărei minorități prin excludere, ură sau indiferență. La aproape opt decenii de la eliberarea lagărului de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau, veritabilă groapă a iadului, nimeni nu poate și nu trebuie să uite degradarea în care unii oameni au fost dominați de himerice dorințe de acaparare totalitară a puterii și a supunerii semenilor lor.

Popoarelor le revine responsabilitatea de a nu oculta figurile sinistre ale istoriei lor, ale căror vinovății și ferocitate trebuie să le denunțe în fața generațiilor prezente și viitoare și să susțină, cu toate energiile lor, soluțiile apte să descurajeze orice reiterare a unor ideologii și acțiuni aventuriste incompatibile cu civilizația și umanismul societăților”, afirmă președintele Curții Constituționale, Marian Enache, conform unui comunicat de presă.

Marian Enache: „Holocaustul este un moment de indignare și de reflecție a întregii omeniri”

„Comemorarea Holocaustului este pentru întreaga omenire o dureroasă aducere aminte despre fantasmele întunecate ale minții omenești și despre exacerbarea paranoică a puterii și tiraniei, atunci când societățile și mecanismele democrației nu pot garanta asigurarea libertății și drepturilor omului. Respectarea acestor valori este linia implacabilă peste care nu poate trece nicio putere care se crede îndreptățită prin legitimitatea sa formală ori printr-o pretinsă superioritate mesianică de a dispune, după bunul plac, de indivizii umani, indiferent de statutul și identitatea etnică și religioasă a acestora.

Fenomenul Holocaustului reprezintă o mărturie neagră a inumanității omului, a decăderii sale și încălcarea atributului intrinsec al demnității umane, care, în numele purității rasiale și a unei pretinse superiorități de rasă, a potențat ororile conflagrațiilor mondiale în care au pierit milioane de oameni și au fost distruse ireversibil bunuri materiale și spirituale valoroase.

Această imaginație terifiant-maladivă a celor care au creat și organizat conștient și metodic, prin chinuri îngrozitoare, Holocaustul, ororile persecuției, prigoanei și suprimării unor exponenți ai unui străvechi popor pentru cultura și devenirea omenirii, a fost asemănată cu Metamorfoza lui Kafka, care este o narațiune despre halucinantul Șoah – Holocaust.

Faptele pe care astăzi la rememorăm și le condamnăm – persecuția nazistă a evreilor – ne impun o atitudine de respect și sobrietate reverențioasă pentru toți cei care și-au pierdut viața sau au fost lezați în demnitatea lor de către un regim politic criminal.

Holocaustul este un moment de indignare și de reflecție a întregii omeniri, un moment din care trebuie să desprindem învățămintele necesare, în care omul să fie considerat prin el însuși o valoare absolută”, transmite președintele CCR.

Cătălin Predoiu, în contextul Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului: „Memoria este insuficientă; trebuie să acționăm pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla”

Mesajul ministrului Justiției cu ocazia Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului

„Ministerul Justiției are în atenție tema discursului de incitare la ură şi a infracțiunilor motivate de ură”

Cătălin Predoiu: „Ministerul Justiției a sprijinit în mod activ cooperarea internațională privind educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului”

Președintele CCR, mesaj în onoarea victimelor Holocaustului: „Manifestări ale antisemitismului există în lume și astăzi”

Marian Enache: „Holocaustul este un moment de indignare și de reflecție a întregii omeniri”