Prima pagină » Actualitate » Povestea Monicăi, românca de 41 de ani care a zâmbit doar de 5 ori în viață: „Medicii mi-au spus că sunt al 3-lea caz în țară”

Povestea Monicăi, românca de 41 de ani care a zâmbit doar de 5 ori în viață: „Medicii mi-au spus că sunt al 3-lea caz în țară”

Alexandru Tosa • Actualitate

Publicat: 22.02.2023, 09:26

Povestea Monicăi, românca de 41 de ani care a zâmbit doar de 5 ori în viață:

Monica, o mămică cu cinci copii trece printr-un chin cumplit

Monica, o mămică cu cinci copii trece printr-un chin cumplit. Treptat femeia a început să-și piardă auzul. Inițial medicii i-au spus că ar fi din cauza sarcinilor, dar după investigații amănunțite s-a descoperit că femeia suferă de o boală teribilă.

În România există numai trei cazuri de persoane care au această maladie rară care necesită un tratament costisitor.

Iată povestea Monicăi:

„Monica, 41 ani. Femeie, soție și o mamă iubitoare care și-ar da viața pentru cei 5 puiuți!

I-a crescut așa cum a știut mai bine, chinuită fiind de viață și soarta care nu i-a oferit prea multe în dar. Și a făcut-o precum un erou, scriind cu lacrimi multe în agenda vieții.

MILITAR SUA trec la un „regim de război”. Pentagonul vrea ca producătorii americani de automobile să producă armament pentru armata Statelor Unite

11:32

SUA trec la un „regim de război”. Pentagonul vrea ca producătorii americani de automobile să producă armament pentru armata Statelor Unite

RELIGIE Pelerinaj istoric, pentru prima dată în România. Capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe va fi adus de la Muntele Athos la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești-Vlașca

11:28

Pelerinaj istoric, pentru prima dată în România. Capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe va fi adus de la Muntele Athos la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești-Vlașca

– De ce nu zâmbiți?

– Am făcut-o de 5 ori în viață!

și neînțelegând prea mult din ce avea să zică, am privit-o lung. Dânsa a știut, doream un răspuns.

“La nașterea fiecărui copil, am prins un moment de bucurie, așa că mi-am descrețit fruntea. În rest, parcă cineva a vrut să-mi dea doar chin!”

Și nu spune vorbe grele doar de dragul discuției, poartă aparat auditiv la ambele urechi. Nici nu găsește o explicație “de ce ar fi surzit”, spune simplu: “doctorii zic că.. de la naștere sau bătăile repetate. Eu merg pe a doua variantă!”

Atunci, realizezi care-i motivul pentru care tinde să nu afișeze un zâmbet cât de mic. Fiecare acțiune întreprinsă înseamnă teamă, aceea de a nu mai greși, a fi certată sau mai rău de atât. Deși acum nu ar mai avea un motiv, găsind un om atât de înțelegător și care dorește să-i aducă un mic curcubeu în viața rămasă.

SURSA FOTO: Facebook/ Povestea Mea

Medicii i-au pus un diagnostic crunt

Și totuși, există multă tristețe. Deși spera că și-a găsit fericirea, viața avea să-i mai dea o palmă, una dură pe care să o simtă până în adâncul sufletului când după o banală durere de cap, medicii i-au pus un diagnostic crunt: “sinuzită fungică”, o ciupercă care s-a instalat rapid.

“Mi-au spus că sunt al 3-lea caz în țară! Vă dați seama? Au pus un număr pe capul meu și de atunci decât tremur. Cât de ghinionistă…”

Și totuși aveam să o consider norocoasă chiar dacă boala pare să nu fie chiar atât de ușoară. A ajuns în București la timp pentru a fi depistată.

O priveam și încercam să-i zic să se calmeze, atât îmi mai rămăsese de făcut. Plângea rău, nu-și mai aduna vorbele și părea să se piardă în gânduri. Își freca mâinile și parcă repeta: “copiii mei.. ei sunt îngerașii, îi iubesc!”.

Costuri uriașe pentru tratament

Costurile tratamentelor sunt cu greu suportate de familia Monicăi. Soțul lucrează cum poate pentru că și el suferă de o altă afecțiune cruntă care nu-i permite un job normal pentru că angajatorii acceptă cu greu astfel de persoane.

„Nu era greu de înțeles, se comporta precum o mamă, luptătoare până la capăt. Acum, va pleca din nou spre capitală pentru o nouă investigație. “Ne-am împrumutat peste tot, parcă nu ne mai vedem vindecul. Soțul, lucrează .. dar mai mult cu ziua. Este epileptic, nu se încurcă nimeni!”

Nevoile lor par prea mari pentru o lume atât de mică sau invers? Au nevoie de sprijinul nostru pentru a reda celor mici puterea!

“Mă simt atât de rău uneori și mi se rupe sufletul, cei mici se uită la mine, le este foame! Nu sunt în stare nici să le gătesc în acele clipe, noroc cu soțul că mă ajută, fără el eram nimeni. Dar avem nevoie de sprijin, unde să ne mai împrumutăm?”, se arată într-o postare pe Facebook.