Buna Vestire, sărbătoare importantă pentru creștini. Tradiții și obiceiuri. Ce să NU FACI niciodată în această zi deosebită

Buna Vestire este unde dintre cele mai importante sărbători pentru creștini, fiind ziua în care Sfântul Arhanghel Mihail i s-a arătat Sintei Fecioare și i-a dat vestea nașterii lui Iisus. De asemenea, Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre cele în care biserica o cinstește pe Maica Domnului. 

Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.

În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

NEWS ALERT Atac rusesc cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Mesaj RO-Alert în județul Tulcea

10:28

SPORT Mesajul lui Răzvan Burleanu înainte de meciul Turcia – România! Care a fost bilanțul lui 2025

10:19

Totodată, conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului. Se spune că în această zi va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului. În această zi mare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani. Astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.

Pe de altă parte, dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău. Se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Ce să nu faci niciodată în ziua de Buna Vestire

În ziua de Blagoveștenie, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă. Se spune că dacă vor face acest lucru, puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi. De asemenea, se afumă cu tămâie şi cârpe arse clădirile, curţile, oamenii şi vitele (Transilvania, Banat).

O altă tradiție este să se producă zgomote de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat). Totodată, se aprind focuri în grădini şi livezi și se scot din lăzi la aerisit straiele şi ţesăturile.