Tren de mare viteză între Ruse, Bulgaria și Aeroportul București. O nouă opțiune pentru călători

Linia Bucureşti – Giurgiu este prima linie de tren din România şi a fost deschisă în 1869. Apoi a fost însă închisă în 2005, după prăbuşirea podului peste râul Argeş de la Gradiştea, notează presa bulgară.

Până în prezent, trenurile între orașul dunărean și capitală circulă pe un traseu deviat, care prelungește distanța de 60 km, adică mai bine de o oră și jumătate de drum.

Acest lucru se va schimba în curând și, odată cu asta, probabil și dezvoltarea unei părți a Bulgariei.

În toamna acestui an era așteptată deschiderea liniei directe București – Giurgiu – Ruse.

FLASH NEWSTrump menține declarația că viitorul acord dintre Rusia și Ucraina va fi unul „de amploare” și va afecta întreaga Europă. Cum au reacționat liderii UE

11:29

JUSTIȚIEUn judecător sancționat după ce l-a băgat la închisoare pe Daniel Chițoiu demisionează. De ce fusese pedepsit magistratul

11:15

A doua etapă a proiectului ar trebui să ridice viteza de proiectare a traseului la 160 km/h, iar stația finală va fi Aeroportul Otopeni, ceea ce înseamnă că din orașul bulgăresc riveran Dunării până în capitala României se va ajunge în mai puțin de o oră cu trenul.

Termenul se va amâna, deoarece problemele de construcție au amânat finalizarea pentru anul viitor, însă acest lucru este din nou mai rapid decât toate proiectele bulgare.

Este important și pentru orașul românesc, deoarece face parte din strategia de introducere a trenurilor metropolitane în partea de sud a Bucureștiului, dar este și de importanță capitală pentru oamenii din nordul Bulgariei, pe care statul bulgar i-a tăiat de la accesul la trenuri și drumuri de mare viteză – un lucru care nu se va schimba cel puțin în următorul deceniu.

Lansarea acestei linii va deschide Otopeni pentru întreaga parte de nord a Bulgariei, ci va lega mult mai mult această regiune de metropola București.

De altfel, va conta și pentru comerțul dintre cele două țări, conectate doar prin două poduri, care sunt permanent blocate de ambuteiaje și controale.

Când va fi finalizat proiectul

Reconstrucția și modernizarea liniei București-Nord – Jilava – Giurgiu-Nord – graniță, parte a coridorului de transport transeuropean Rin – Dunăre, a fost semnată cu compania austriacă PORR în decembrie 2020 pentru suma de 472 milioane lei, aproape 120 milioane euro, din care 102 milioane euro sunt cofinanțare în cadrul Mecanismului de Conectare a Europei.

Finanțarea UE reprezintă 85% din toate costurile proiectului, restul sunt fonduri naționale, iar perioada de implementare este de 36 de luni.

Linia urmează să fie finalizată, conform proiectului, până la începutul lunii decembrie 2023 și se mișcă conform planificării, dar în ultima lună au apărut informații despre lucrări necorespunzătoare ale subcontractorilor și s-a dovedit că probabil linia va fi deschisă anul viitor.

Proiectul este împărțit în 2 etape – etapa 1 este legată de redeschiderea traficului feroviar peste râul Argeș, între Vidra și Grădiștea/Comana.

Podul a fost distrus după inundațiile din 2005, iar transportul feroviar a fost deviat prin Videle (la aproximativ 75 km sud-vest de București), ceea ce a crescut semnificativ timpul de călătorie, potrivit Capital.bg.

Această etapă se va încheia în curând.

Etapa a II-a, care include modernizarea infrastructurii feroviare între stațiile de frontieră București-Nord – Giurgiu-Nord – Giurgiu graniță și creșterea vitezei, va începe ca și construcție în acest an.

Imediat după finalizarea primei etape a proiectului însă, timpul de transport de pasageri și mărfuri va fi redus cu 80 de minute.

Pe termen lung, modernizarea liniei de cale ferată va crește viteza de exploatare și condițiile de siguranță pentru călători și marfuri, făcând transportul feroviar mai atractiv și mai competitiv.

Odată redeschisă, linia de tren București – Giurgiu va face parte din proiectul de tren regional din zona de sud a capitalei României.

Proiectul este în concordanță cu planurile și mai ambițioase ale României de a dezvolta râurile Argeș și Dâmbovița, precum și pentru crearea unui canal București-Dunăre, care a fost recent aprobat pentru finanțare europeană pe linia Fondurilor de Coeziune.