Financial Times: Uniunea Europeană intră într-o perioadă a politicilor fiscale rigide

Reducerea cheltuielilor publice riscă să limiteze creșterea economică a zonei euro anul viitor, în contextul în care Uniunea Europeană intră într-o eră de restricții bugetare, ceea ce generează presiuni asupra Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) pentru relaxarea politicii monetare, afirmă analiști citați de cotidianul Financial Times.

Miniștrii Finanțelor din Uniunea Europeană au stabilit noi norme de guvernare economică, inclusiv noi reguli fiscale care vor înlocui limitele bugetare stricte, dar dificil de aplicat, suspendate de la începutul pandemiei, în anul 2020.

VACANȚĂ Orașul de basm desemnat cea mai ieftină destinație din Europa. Este supranumit „Orașul celor o sută de turnuri”

17:11

VIDEO Bolojan a povestit cum fost abordat, la biserică, cu o replică veche de aproape 200 de ani: „Atât mi-a spus doamna”

17:08

Măsurile se vor transforma treptat în limite aspre privind cheltuielile bugetare, forțând economiile puternic îndatorate să elaboreze planuri coordonate cu instituțiile de la Bruxelles în sensul reducerii datoriilor suverane, a deficitelor și să plafoneze bugetele anuale.

”Noile reglementări vor continua să fie restrictive, iar pentru țări cu datorii mari, precum Italia, aceasta este o veste proastă”, afirmă Lucrezia Reichlin, profesor la Facultatea de Business din Londra (LBS) și fost director general pentru Cercetare în cadrul Băncii Centrale Europene.

Între timp, Guvernul Germaniei a putut adopta bugetul pentru anul viitor doar prin reducerea cheltuielilor, abandonând anumite facilități fiscale și vânzând active, după ce Curtea Constituțională a decis blocarea accesului la surse de finanțare de 60 de miliarde de euro.

”Economiștii se așteaptă la un sfârșit amar al celor aproape trei ani de politici fiscale de susținere aplicate în Uniunea Europeană, în contextul în care revenirea la un regim mai restrictiv al cheltuielilor guvernamentale va constrânge și mai mult cererea și activitățile economice oricum slabe”, constată cotidianul Financial Times.

Economia zonei euro a înregistrat o scădere de 0,1% în trimestrul al treilea, în contextul stagnării activităților economice aproape tot anul.

Analiști: Regulile fiscale vor fi mai stricte, iar BCE va fi nevoită să stimuleze activitățile economice

Jack Allen-Reynolds, economist la grupul de consultanță Capital Economics, apreciază că noile reguli ale Uniunii Europene vor fi ”mai stricte”, obligând state cu datorii mari, precum Italia, să diminueze mai rapid deficitul bugetar curent, dar va fi și o abordare ”mai flexibilă” asupra datoriilor suverane, care vor putea fi reduse gradual.

Unii experți se tem că noua abordare ar putea genera întoarcerea la situația anterioară pandemiei, când Banca Centrală Europeană suporta povara stimulentelor economice, fiind nevoită să recurgă la dobânzi negative și la achiziții masive de obligațiuni pentru evitarea deflației.

BCE a cerut abandonarea programelor de asistență pentru compensarea prețurilor mari la energie și alimente, anticipînd înăsprirea politicilor fiscale în 2024. Potrivit proiecțiilor BCE, deficitul bugetar general din zona euro ar urma să scadă de la 3,1% anul acesta la 2,8% anul viitor. Situația din UE este în contrast cu cea din Statele Unite, unde abordarea mai expansionistă va permite, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), trecerea de la un deficit bugetar de 8,2% anul acesta la 7,4% anul viitor.

Konstantin Veit, manager de portfoliu în cadrul companiei de investiții Pimco, crede că BCE ar putea ajunge în situația de a face eforturi pentru stimularea activităților economice.

”Am putea ajunge în situația în care guvernele să nu mai facă investiții suficiente, iar BCE va trebui să facă mai mult, prin eforturi de politică monetară”, afirmă Konstantin Veit.

Experții intervievați de institutul Consensus Economics și-au redus perspectivele privind creșterea economică a zonei euro în 2024 de la 1,2% la 0,5%. Proiecțiile BCE indică pentru anul viitor o creștere economică în zona euro de 0,8%, de la estimarea anterioară de 1%.

Foto: Profimedia

Citește și:

Semnale privind o criză imobiliară /Der Spiegel: Prețurile caselor au scăzut semnificativ în Germania