Primăria Capitalei, dată în judecată pentru retrocedarea ABUZIVĂ a Parcului IOR: „Să scăpăm parcul de mafia imobiliarelor”

Asociaţia Grupul de Iniţiativă Civică IOR-Titan a anunțat că a dat azi în judecată Primăria Capitalei pentru retrocedarea a 12 hectare din Parcul IOR, despre care ONG-ul consideră că a fost făcută abuziv.

Primăria Capitalei a fost acționată în instanță de ONG-ul Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan pentru retrocedarea abuzivă a celor 12 hectare din Parcul IOR.

„Tocmai am dat în judecată Primăria Capitalei pentru a recupera cele 12 hectare de pădure urbană din Parcul IOR retrocedate în mod abuziv în mai 2005, în timpul mandatului lui Adriean Videanu!
În documentația depusă la Tribunalul Municipiului București, Asociația GIC IOR-Titan solicită instanței să constate nulitatea absolută a dispozițiilor emise de Primăria Municipiului București prin care terenul a fost retrocedat Mariei Cocoru, deoarece acesta se afla în proprietate publică, și nu în proprietatea privată a primăriei. Maria Cocoru a fost acționată la rândul ei în judecată prin același demers. Aflați mai multe în comentarii!
Țineți-ne pumnii să reîntregim parcul nostru drag și să-l scăpăm de la devastarea la care este supus de mafia retrocedărilor și de cea imobiliară!, a anunțat Grupul de Iniţiativă Civică IOR-Titan.

DECIZIE Cutremur pe piața auto. Volkswagen renunță la faimosul model de Golf electric, pe fondul prăbușirii gigantului german

11:05

TURISM Impresia unui blogger italian despre România: „A doua oară am descoperit cu adevărat frumusețea”. Cum le-a închis gura cârcotașilor

11:01

Grupul de Iniţiativă Civică IOR-Titan dat în judecată Primăria Capitalei pentru recuperarea zonei verzi din Parcul IOR, care, în ultimii doi ani, a fost devastată de tăieri de arbori ilegale și incendii de vegetație.

„Acţiunea invocă prevederile art. 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi prevederile art. 192 – 194 din Codul de procedură civilă. Concret, GIC IOR-Titan argumentează că, după 1968, în toată zona – inclusiv pe parcelele retrocedate – a fost amenajat parc, deci terenul avea statut de proprietate publică. Astfel, dispoziţiile de retrocedare din 18.05.2005 nu au respectat condiţiile legale în vigoare, terenul neaflându-se în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti”, se mai explică în comunicat.

Rareș Hopincă, candidat PSD-PNL, la Primăria sectorului 2: „Retrocedarea Parcului s-a făcut într-o manieră abuzivă”

Rareș Hopincă, prefectul Capitalei și candidatul comun PSD -PNL la primăria Sectorului 2, a declarat, la începutul lunii aprilie, că retrocedarea Parcului IOR s-ar fi realizat cu acte false.

„Încep cu cel mai grav aspect, în opinia mea. Am constatat că există suspiciuni că retrocedarea unei părți din Parcul IOR a fost realizată prin utilizarea unor documente false”, a declarat, marți, prefectul Capitalei.

„Detaliez: după depunerea de către mine a acțiunii în instanță, în octombrie 2023, pentru anularea dispozițiilor de retrocedare a Parcului IOR, am solicitat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, ANRP, să desfășoare un control pe fond, pe toate documentele ce au stat la baza celor două dispoziții pentru retrocedare. Ieri am primit raportul ANRP, realizat în patru luni, care a verificat o serie întreagă de documente, de la multe instituții ale statului, și o serie de documente primite în timpul controlului, de la persoane fizice.

Constatările de raport sunt extrem, extrem de grave, dar din rațiuni ce țin de strategia din cadrul procesului, pentru a maximiza șansele de a anula cele două dispoziții, nu-l voi face public, ci voi cita anumite aspecte din acest raport”, a explicat prefectul.

Potrivit prefectului Rareș Hopincă, retrocedarea celor 12 hectare din Parcul IOR s-ar fi făcut cu acte false.

„Retrocedarea Parcului s-a făcut într-o manieră abuzivă, fiind constatat un lung șir de posibile infracțiuni și încălcări ale procedurilor stabilite de lege. Din punctul meu de vedere, cea mai gravă infracțiune din această procedură este constatarea unor semnături ce par a fi false”, susține Rareș Hopincă.