A MURIT matematicianul Jim Simons, cel care nu avea nicio cunoștință despre piețele financiare, dar îi bătea la investiții pe Soros și Buffett

Matematicianul Jim Simons, unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Wall Street-ului, a murit la vârsta de 86 de ani. El a renunțat la o carieră academică uimitoare pentru a intra în finanțe, despre care nu știa mai nimic.

James Harris Simons, pe numele său complet, s-a născut pe 25 aprilie 1938 în Cambridge, Massachusetts, și a demonstrat un talent timpuriu pentru matematică. A absolvit MIT și la vârsta de doar 23 de ani și-a luat doctoratul la Berkeley la Universitatea din California.

Din anul 1964, a început să predea la MIT și la Universitatea Harvard, iar în acest timp lucra și la Institutul pentru Analize de Apărare, descifrând coduri sovietice. Dar în 1968 a fost concediat din Institut, după ce și-a exprimat puternic opoziția față de războiul din Vietnam.

REACȚIE Garda de Coastă, prima reacție după tragedia din Limanu în care un copil de 9 ani a murit după ce a fost prins sub capacul unei canalizări

14:35

FLASH NEWS BNS cere retragerea noii Legi a salarizării. Sindicaliștii critică lipsa de transparență a proiectului și invocă riscul unor noi inechități salariale

14:06

În următorul deceniu a predat matematică la Universitatea Stony Brook și a devenit președintele departamentului de matematică al acesteia, iar în 1975 a câștigat cel mai înalt premiu de stat din SUA în geometrie.

Apoi, în 1978, și-a abandonat cariera academică pentru a fonda Monemetrics, o firmă de investiții care și-a deschis biroul într-un mic centru comercial.

Când era la facultate, nu a luat nicio oră de finanțe și nu a arătat niciodată cel mai mic interes pentru piețe, potrivit New York Times. Totuși, era convins că, alături de mica sa echipă de matematicieni, fizicieni și statisticieni, putea analiza datele financiare, identifica tendințele pieței și face tranzacții profitabile.

În timp ce firmele de investiții angajează analiști financiari și absolvenți de școli de afaceri, Simons credea că a găsit o altă modalitate de a câștiga cât mai mulți bani în cât mai puțin timp posibil. Astfel că și-a echipat oamenii de știință cu calculatoare avansate, pentru a procesa cantități mari de date prin modele matematice, și-a redenumit compania Renaissance Technologies și, în acest fel, și-a transformat cele patru fonduri de investiții în mașini de bani.

Medallion, cel mai mare dintre aceste fonduri, a realizat profituri comerciale de peste 100 de miliarde de dolari în cei 30 de ani de la înființarea sa în 1988, scrie Hotnews.

Randamentul său anual mediu a atins o valoare fără precedent de 66% în acea perioadă. Aceasta este o performanță mult mai bună decât au obținut-o investitori celebri precum Warren Buffett și George Soros, mai notează New York Times.

„Nimeni din lumea investițiilor nu s-a apropiat nici măcar de asta”, a scris Gregory Zuckerman, unul dintre puținii jurnaliști care l-au intervievat pe Simons și autor al biografiei sale, „The Man Who Solved the Market”.

Până în 2020, abordarea investițională a lui Simons, cunoscută acum sub numele de investiții cantitative a reprezentat aproape o treime din tranzacționarea pe Wall Street. Chiar și firmele tradiționale de investiții, care s-au bazat pe cercetarea în afaceri, instinctul și contactele personale, s-au simțit obligate să adopte într-o oarecare măsură metodologia computerizată a lui Simons.

„Nu am nicio opinie despre nicio acțiune. Computerul are opiniile lui și noi le urmăm cu sclavie”, spunea el într-un interviu pentru CNBC în 2016.

Renaissance a adus o schimbare radicală în modul în care fondurile speculative investesc și câștigă bani pentru clienții lor bogați și pentru fondurile de pensii.

Simons s-a retras din funcția de CEO al companiei, în 2010, când avea deja o avere de 11 miliarde de dolari (aproape 16 miliarde de dolari în banii de astăzi).

Zece ani mai târziu, averea sa se dublase, iar astăzi este estimată la 31,4 miliarde de dolari. În ultimii ani ai vieții și-a dedicat din ce în ce mai mult timp și banii în scopuri caritabile.

FOTO – Profimedia