AEI: Creșterea ponderii importurilor de energie electrică a fost mai mare ca niciodată în primele opt luni ale anului. Care au fost cauzele

O creștere atât de mare, cu 60%, a ponderii importurilor în totalul resurselor de energie electrică – de 60%, care s-a înregistrat în primele 8 luni din 2024 – nu s-a mai întâlnit în istoria României, atrage atenția Asociația Energia Inteligentă, într-o analiză transmisă marți.

Importurile de energie electrică au crescut cu 60% față de perioada similară a anului 2023, iar producția de energie electrică a scăzut cu 11%., conform datelor INS privind situația resurselor energetice în primele 8 luni ale anului 2024 în România, citate de președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 3.3561 milioane kWh, cu 1,4% mai mare față de primele 8 luni din 2023, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,1%; consumul populaţiei a crescut cu 2,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 3,4%.

SURSE Sorin Grindeanu a discutat cu președintele Nicușor Dan, la Cotroceni. Cât a durat întâlnirea

14:42

SOCIAL O altă piesă rară, la un pas să fie furată, alături de coiful de la Coțofenești și cele 3 brățări de aur, la Muzeul Drents. Cât valorează

14:29

Această creștere a consumului de energie a fost însoțită și de o scădere a producției naționale de energie electrică, pe fondul scăderii producției din mai multe sectoare.

Producție afectată de secetă

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 43.992,5 milioane kWh, în scădere cu 382,6 milioane kWh față de aceeași perioadă din 2023.

Potrivit președintelui AEI, necesitatea reorientării în ultimul an a sistemului de producție a energiei electrice pe producţia din termocentrale a determinat producerea, în primele 8 luni ale anului 2024, a cantității de 11376,3 milioane kWh, în creștere cu 127,8 milioane kWh (+1,1%). Aceasta, pe fondul scăderii producţiei din hidrocentrale, urmare a precipitațiilor scăzute și a perioadelor de secetă prelungită, dar și a necesității menținerii în rezervă a unor capacități urmare a volatilității producției de energie din surse regenerabile. Energia produsă de hidrocentrale a fost de 10.588,5 milioane kWh, în scădere cu 3.482,3 milioane kWh (-24,7%).

În aceeași perioadă am avut o scădere a producției din centralele nuclearo-electrice, unde producția a fost de 7.003,8 milioane kWh, în scădere cu 308,1 milioane kWh (-4,2%), pe fondul unor opriri ale funcționării grupurilor de la Cernavodă.

O scădere a producției de energie electrică s-a înregistrat și în cazul centralelor electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie 0 31 august 2024, care a fost de 4.102,6 milioane kWh, în scădere cu 835,9 milioane kWh față de acelai interval din 2023 (-20,3%).

Alături de creșterea energiei electrice produse de termocentrale în primele 8 luni am avut o creștere a energiei electrice produse în instalaţii fotovoltaice. În această perioadă producția de energie electrică fotovoltaică a fost de 2.569,4 milioane kWh, în creștere cu 969,0 milioane kWh față de primele 8 luni din 2023 (+37%). Conform metodologie INS publicată la momentul realizării raportului, producția de energie din centralele solare fotovoltaice cuprinde și prosumatorii.

„Această situație se datorează politicilor investiționale din sectorul energetic din ultimii ani și este un important semnal de alarmă care trebuie să fie urmat de măsuri de creștere a securității energetice a Românie, parte realizate prin deschiderile la finanțare realizate în ultimul an”, a conchis Dumitru Chisăliță.

Sursa foto – Facebook – Transelectrica – caracter ilustrativ

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Sebastian Burduja: Ministerul are 18 miliarde de euro pentru sprijinirea investițiilor în tranziția verde și în sectorul energetic

EXCLUSIV VIDEO| Sebastian Burduja: Avem nevoie de o strategie energetică națională!