Datele oficiale confirmă. Statul a pierdut aproape 800 de milioane de lei din blocajul industriei jocurilor de noroc

Statul român înregistrează un minus de 750 de milioane de lei la veniturile din taxele aplicate jocurilor de noroc, potrivit datelor oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor în proiectul rectificării bugetare pentru 2026, publicat joi, 29 octombrie. Diferența față de încasările programate apare pe fondul blocajului administrativ care afectează industria după modificările legislative introduse la începutul anului.

Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor aduc în prim-plan consecințele bugetare ale contracției industriei jocurilor de noroc, într-un moment în care Guvernul încearcă să identifice resurse suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor urgente.

FLASH NEWS Patru proiectile explozive, găsite în două localități din Iași. Trei dintre ele au fost descoperite pe traseul Autostrăzii Unirii A8, care leagă Moldova de Transilvania

20:48

FLASH NEWS Un elicopter italian al forței de menținere a păcii EUFOR din Bosnia și Herțegovina s-a prăbușit. Sunt raportate trei decese și 12 persoane rănite

20:31

Potrivit documentelor care însoțesc rectificarea bugetară, încasările din taxele pentru jocurile de noroc sunt cu 0,75 miliarde de lei sub nivelul programat, respectiv cu 750 de milioane de lei mai mici decât estimările folosite la construcția bugetului.

Este una dintre cele mai importante abateri negative înregistrate la o categorie distinctă de taxe și vine într-un context în care operatorii din sectorul jocurilor de noroc reclamă de luni întregi dificultăți în obținerea autorizațiilor necesare funcționării.

Deși documentele oficiale confirmă deficitul de încasări, Ministerul Finanțelor nu precizează cât din această diferență este provocat direct de blocajul autorizărilor și cât poate fi explicat prin alți factori.

Blocajul din industria jocurilor de noroc, după modificarea legislației

Problemele au început după adoptarea OUG nr. 7/2026, prin care autoritățile locale au primit competența de a autoriza, restricționa sau interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul localităților.

Așa cum relata Gândul încă din martie 2026, noua reglementare a introdus obligația operatorilor de a obține, pe lângă autorizațiile naționale, și aprobarea administrațiilor locale pentru desfășurarea activității.

Schimbarea legislativă a fost justificată prin necesitatea acordării unui rol mai important comunităților locale în limitarea efectelor sociale negative asociate jocurilor de noroc.

Aplicarea măsurii a generat însă dificultăți administrative. Numeroase primării nu au adoptat în termen regulamentele necesare autorizării, iar lipsa unor dispoziții tranzitorii a afectat posibilitatea operatorilor de a obține noi autorizații.

Dimensiunea blocajului a fost evidențiată și de datele prezentate de Profit.ro. La momentul analizei, doar 90 dintre aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale adoptaseră hotărârile necesare. Dintre acestea, 35 hotărâseră interzicerea activităților de jocuri de noroc, iar 55 permiteau desfășurarea lor.

În același timp, sumele datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine au scăzut de la 485 de milioane de lei în perioada februarie–mai 2025 la 300 de milioane de lei în perioada similară din 2026. Diferența, de 185 de milioane de lei, reprezintă o diminuare de aproximativ 38%.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a confirmat, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, că a propus măsuri tranzitorii pentru depășirea blocajului, dar că soluțiile necesită intervenții legislative la nivelul autorităților centrale.

Rectificarea bugetară confirmă veniturile sub așteptări

Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că problemele de colectare nu se limitează la industria jocurilor de noroc.

Actualizarea prognozei bugetare, realizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni ale anului 2026, indică diferențe negative importante față de programul inițial:

• 3,68 miliarde de lei în minus la accize, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină;
• 750 de milioane de lei în minus la taxele din jocurile de noroc;
• 1,87 miliarde de lei în minus la veniturile nefiscale;
• 4,58 miliarde de lei în minus la sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, diferență corelată cu ritmul de execuție a proiectelor.

Aceste minusuri sunt compensate parțial de încasări peste program la alte categorii de venituri, inclusiv TVA, impozitul pe venit și impozitul pe profit.

Per ansamblu, proiectul rectificării prevede diminuarea veniturilor bugetului general consolidat cu aproximativ 4,7 miliarde de lei și majorarea deficitului nominal cu circa 3,5 miliarde de lei, în condițiile menținerii țintei de deficit la 6,2% din PIB.

O problemă fiscală pe care autoritățile trebuie să o clarifice

Deficitul de 750 de milioane de lei înregistrat la taxele din jocurile de noroc readuce în discuție impactul economic al modificărilor legislative adoptate la începutul anului.

Pentru industria de profil, cifrele reprezintă un argument în favoarea clarificării rapide a procedurilor de autorizare și a introducerii unor mecanisme tranzitorii care să permită funcționarea operatorilor ce îndeplinesc condițiile legale.

Pe de altă parte, autoritățile locale și susținătorii restricțiilor invocă necesitatea protejării comunităților de efectele negative ale jocurilor de noroc, obiectiv care trebuie evaluat separat de veniturile fiscale ale sectorului.

Cert este că, la momentul primei rectificări bugetare din 2026, statul estimează că va încasa cu 750 de milioane de lei mai puțin decât programase din taxele pentru jocurile de noroc