Decont DRAMATIC în urma a 4000 de fenomene meteorologice extreme. Focul, apa, vântul şi căldura au produs COSTURI inimaginabile în ultimul deceniu

Fenomenele meteorologice extreme au costat economia globală peste 2 trilioane de dolari în ultimul deceniu, potrivit unui raport comandat de Camera Internaţională de Comerţ. Raportul informează că studiul – publicat de Camera Internațională de Comerț din Paris –  a analizat aproape 4 000 de fenomene meteorologice care au avut loc între 2014 și 2023 – afectând viețile a peste 1,6 miliarde de oameni din întreaga lume.

Cifrele arată că SUA a suferit cele mai mari pierderi economice în perioada de 10 ani, cu 935 de miliarde de dolari, urmată de China cu 268 de miliarde de dolari şi de India cu 112 miliarde de dolari. Germania, Australia, Franţa şi Brazilia au intrat toate în top 10.

FLASH NEWS SUA au mediat în secret eliminarea materialului nuclear din Siria din perioada lui Bashar al-Assad

00:48

MILITAR Cât de mari sunt pagubele create de Iran în conflictul cu SUA. Războiul din Orientul Mijlociu arată vulnerabilitatea bazelor militare americane

00:01

După publicarea acestor cifre care stârnesc îngrijorare, liderii mondiali sunt sfătuiți să acţioneze mai rapid, pentru a acorda bani ţărilor care au nevoie de ajutor pentru a-şi reduce poluarea şi pentru a se dezvolta astfel încât să poată rezista şocurilor provocate de fenomenele meteorologice violente.

Analiza a 4 000 de fenomene meteorologice extreme legate de climă, de la inundaţii bruşte care distrug casele într-o clipă la secete lente care ruinează fermele de-a lungul anilor, a arătat că daunele economice au atins 451 de miliarde de dolari numai în ultimii doi ani, potrivit informațiilor report.az.

„Pierderile majore sunt resimţite aici şi acum de către economia reală”

Aceste cifre vin în contextul în care liderii mondiali discută despre cât de mult ar trebui să plătească ţările bogate pentru a ajuta ţările sărace să îşi redreseze economiile, să se adapteze la o lume mai caldă şi să facă faţă pagubelor provocate de condiţiile meteorologice tot mai violente.

„Datele din ultimul deceniu arată în mod categoric că schimbările climatice nu sunt o problemă viitoare. Pierderile majore de productivitate cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt resimţite aici şi acum de către economia reală”, a declarat John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC), care a comandat raportul, potrivit sursei citate.

Raportul a constatat o tendinţă graduală de creştere a costului generat de fenomenele meteorologice extreme între 2014 şi 2023, cu un vârf în 2017, când un sezon activ de uragane a lovit America de Nord.

Focul, apa, vântul şi căldura au scos tot mai mulţi dolari din bilanţurile guvernamentale 

Potrivit unui studiu realizat luna trecută, dezastrul climatic a fost responsabil pentru mai mult de jumătate din cele 68 000 de decese cauzate de căldură în timpul verii toride din Europa din 2022 şi a dublat şansele de apariţie a nivelurilor extreme de precipitaţii care au afectat Europa Centrală în luna septembrie a acestui an, potrivit unui studiu de atribuire timpurie.

Ilan Noy, un economist în domeniul dezastrelor de la Universitatea Victoria din Wellington, care nu a fost implicat în studiul ICC, a declarat că cifrele acestuia se aliniază cu cercetările anterioare pe care le-a efectuat, dar a avertizat că datele de bază nu surprind imaginea completă.

Mai exact, un studiu pe care Noy l-a co-scris anul trecut a estimat la 143 de miliarde de dolari pe an costurile fenomenelor meteorologice extreme care pot fi atribuite dezastrului climatic, în principal din cauza pierderilor de vieţi omeneşti, dar a fost limitat de lipsa datelor, în special în Africa.

„Cea mai mare parte a impactului care este contabilizat este în ţările cu venituri ridicate – acolo unde valorile activelor sunt mult mai mari şi unde mortalitatea cauzată de valurile de căldură este considerată a fi mult mai mare.

În mod clar, pierderile de locuinţe şi mijloace de trai într-o comunitate săracă din ţările sărace sunt mai devastatoare pe termen lung decât pierderile din ţările bogate în care statul este capabil şi dispus să ajute la redresare”, a declarat Noy, potrivit news.ro.

Care este impactul încălzirii globale?

Potrivit informațiilor publicate pe consilium.europa.eu, cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari și, în unele cazuri, ireversibile ale modelelor de precipitații, ale oceanelor și ale vânturilor în toate regiunile lumii.

Pentru Europa, raportul prevede o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv a valurilor de căldură marină, și avertizează că o creștere cu 2 grade Celsius a temperaturii va avea efecte critice pentru natură și oameni.

Creșterea temperaturilor și intensificarea fenomenelor meteorologice vor genera, de asemenea, costuri uriașe pentru economia UE și vor afecta capacitatea țărilor de a produce alimente.

Cu toate acestea, potrivit oamenilor de știință, acțiunea umană poate schimba cursul evenimentelor. Reducerea imediată, rapidă și pe scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea unui nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero au potențialul de a limita schimbările climatice și efectele acestora.

Până în 2017, UE și-a redus emisiile cu aproape 22% față de 1990

UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Până în 2017, UE și-a redus emisiile cu aproape 22% față de 1990, atingându-și obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2020 cu trei ani înainte de termen.

În decembrie 2020, având în vedere angajamentul Uniunii Europene de a-și spori nivelul de ambiție în materie de climă în conformitate cu Acordul de la Paris, liderii UE au aprobat un obiectiv obligatoriu de reducere internă netă cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu 1990.

În aprilie 2021, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Legea europeană a climei, care vizează transpunerea în legislație a obiectivului de reducere a emisiilor pentru 2030. Acordul a fost adoptat de miniștrii UE în iunie 2021.

Sursă foto: Shutterstock

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | De ce trecem de la caniculă de cod roșu la furtuni. Director ANM: „Cel mai cald la noi în țară a fost în acest secol. Ploile de vară vor avea caracter torențial, cu cantități mari de apă într-un timp foarte scurt”

EXCLUSIV VIDEO | Mai are România toate cele patru anotimpuri? Climatolog ANM: „Tot mai multe primăveri se declanșează mai rapid, vara durează mai mult. În următorii ani, va fi tot mai puțină zăpadă, în loc de ninsori, vor fi ploi”