Radiografia JAFULUI care lasă România fără simbolurile tezaurului național. Istoric: „Trebuie să existe demisii, demiteri, și vinovății”

Istoricul Petre Crăciun, autorul volumului „Istoria și catalogul stilourilor românești”, dar și organizator de expoziții, a vorbit într-un interviu acordat Gândul despre furtul tezaurului dacic, expus la muzeul din Drents, punând pe tapet o serie de greșeli flagrante și de vulnerabilități ale autorităților din România, cu privire la acest incident, în urma căruia țara noastră ar putea pierde definitiv obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabilă.

Interlocutorul Gândul speră ca acest caz alarmant pentru patrimoniul cultural al României să deschidă „Cutia Pandorei”, pentru ca viitoarele expoziții la care va participa țara noastră să fie făcute în alte condiții de securitate pentru patrimoniul național al țării noastre.

Istoricul Petre Crăciun subliniază importanța unui colaborări româno-olandeze în această anchetă complicată, cu o miză uriașă pentru România. În același timp, istoricul cere public demiteri și demisii imediate a celor implicați direct în acest incident cu mari prejudicii pentru țara noastră.

CINEMA Cum arată, în prezent, casa din „Singur acasă”. A fost complet renovată la interior

18:48

AUTO Italia sare în ajutorul șoferilor: Dacă stai cu 10 minute mai mult în trafic, pe drumurile cu taxă, vei primi banii înapoi

18:36

Reamintim că expoziția – de unde sâmbătă au fost furate de la Muzeul Drents Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur – a fost organizată în mandatul Ralucăi Turcan, la acea vreme ministru al Culturii.

Pe 10 iulie 2024, ministra Culturii de la PNL a scris pe pagina sa de Facebook cât de încântată era de expunerea tezaurului dacic la „unul dintre cele mai vechi și prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din orașul Assen”, în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului.”

Muzeul Drents din Assen a găzduit expoziţia „Dacia! Rijk van goud en zilver”/ „Dacia! Regatul aurului şi argintului”

Expoziția a fost deschisă publicului anul trecut, în luna iulie. Expoziţia curatoriată de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti.

Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi constituie cea mai reprezentativă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România.

Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia au fost furate sâmbătă la Muzeul Drents, din Assen, Olanda, de trei persoane neidentificate. Zidul exterior al clădirii a fost aruncat în aer, iar jaful a durat două minute.

Expoziția „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 și s-a închis azi. Potrivit Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul expoziției au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.

România, de la „Jaful Secolului” la „Jaful Mileniului”

La aproape 13 ani de la celebrul „Jaf al Secolului” din 2012, România se află din nou în situația de a fi în centrul unui scandal, cu privire la furtul unor obiecte de o valoare inestimabilă.

Dacă, în 2012, mai mulți români au fost implicați în jaful a şapte tablouri –  semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud – din Muzeul Kunsthal, din Rotterdam, în 2025, prin furtul tezaurul Dacic din Muzeul Drents, țara noastră poate pierde definitiv obiecte de patrimoniu unice în lume, în cazul în care acestea nu vor mai putea fi recuperate.

În urma jafului de la muzeul Drents din Olanda, au fost furate coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese care aparținea Muzeului Național de Istorie din București.

Un român, printre suspecții care au furat tezaurul României din Muzeul Drents

Autoritățile olandeze suspectează implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents din Assen. Surse din anchetă spun că făptașii ar fi fost patru, nu trei, cum se crezuse inițial, și că aceștia au fugit în Germania imediat după comiterea furtului.

Poliția olandeză aproape i-a identificat pe cei trei hoți care au furat artefactele dacice expuse la Muzeul Drentse din Assen.

După ce au analizat cu atenție filmările camerelor de supraveghere din muzeu, cei trei infractori care au folosit explozibil pentru a fura tezaurul României s-ar afla în Germania, iar o echipă de 35 polițiști se află pe urmele lor.

„Îmi pun întrebarea dacă era oportun să duci 673 de piese unice, într-un loc care nu are pază umană?”

Istoricul și scriitorul Petre Crăciun susține că este firesc ca România să-și promoveze patrimoniul național în expoziții, însă mărturisește că este extrem de important ca totul să fie făcut ca la carte, oportun, fără scăpări care pot produce adevărate tragedii culturale, unele iremediabile.

„Sunt foarte multe aspecte aici. Eu vorbesc acum și ca istoric, dar și ca organizator de expoziții, este adevărat unele de mai mică amploare și numai în România. Așadar, sunt în deplină cunoștință de cauză, atunci când vorbesc de un asemenea subiect. În primul rând, este vorba de anumite criterii legate de oportunitate și de legalitate a modului în care s-a făcut o asemenea expoziție. Am urmărit și eu – inclusiv postările fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, cele din 10 iulie 2024, ziua când s-a inaugurat expoziția.

Ei vorbesc despre diplomație culturală. E foarte OK, sigur, trebuie să facem diplomație culturală, trebuie să ne prezentăm istoria națională, dar ideea este de oportunitate. Și atunci îmi pun întrebarea dacă era oportun să duci 673 de piese unice într-un muzeu de categoria a treia, într-un oraș care are 66.000 de locuitori, care nu are pază umană, care are doar un sistem de monitorizare care, iată, s-a dovedit a fi vulnerabil la o explozie?

În acest context, am cerut premierului Marcel Ciolacu să declanșeze o anchetă legată de vinovățiile din România, nu de vinovățiile din Olanda, că acelea sunt altă problemă. Eu cred că ancheta va ajunge la concluzia când nu era oportună, că nu era sigură organizarea unei expoziții într-un spațiu care nu era asigurat cu o pază fizică.”

„Mi se pare condamnabil să duci atâtea piese, un număr uriaș într-un singur loc, toate fiind originale”

Petre Crăciun cere desecretizarea concretă a valorii fiecăreia dintre piesele furate, precizând că este important ca, în cadrul unei astfel de expoziții, să se cunoască de fiecare dată evaluarea exactă la care se ridică piesele de patrimoniu  și valoarea acestora.

„Am să trimit adresă peste tot, ca să știm exact pentru ce evaluare era asigurat tezaurul național și cine era asiguratorul. Asemenea expoziții sunt convins că se vor mai organiza, dar nu în acest fel. Apoi, încă un lucru, tot ca element de strategie. Mi se pare condamnabil să duci atâtea piese, un număr uriaș într-un singur loc, toate fiind originale. Să duci atâtea piese în original, la un muzeu care nu are paza asigurată, este condamnabil, este o crimă pe care autoritățile – și aici când spun autorități, mă refer la curatorul principal, care este directorul general al Muzeului de Istorie a României, care muzeu este în paragină.

Nouă, românilor, acest muzeu de 20 de ani nu ne mai spune nimic. Muzeul își închiriază spații, doar Sala Tezaurului funcționează. Este, deci, un faliment acasă, în schimb, exportăm expoziții în condiții incerte și iată că pierdem tezaurul național. Repet, acest lucru se întâmplă pe greșeala curatorului, dar și pe cea a ministrului Culturii. Eu nu cred că cineva din Olanda suferea dacă acolo era dusă o replică.

Obiectele unice nu se expun. « Monalisa » are cinci replici, care sunt duse prin expoziții de colo până colo. Noi ducem Coiful Dacic de la Coțofenești – care este o piesă unicat, n-o să mai avem așa ceva care vorbește despre regalitatea getică în secolul IV – noi ne ducem și o expunem. Sunt vinovății clare, cu nume și prenume și aici mă refer îndeosebi la Ministerul Culturii de atunci (n.r. Raluca Turcan) și la directoru – care este curatorul Muzeului de Istorie a României – adică cei care au semnat.

Este vorba de un furt care atinge fibra identității noastre, iar Coiful Dacic de la Coțofenești, de când a fost el descoperit – în urmă cu aproape 100 de ani, era un simbol. Eu sunt profesor de istorie și când am predat geto-dacii, acest coif era peste tot în manuale și era un simbol.”

„Nu cred că poliția olandeză are o miză atât de mare să descopere ce s-a întâmplat”

Petre Crăciun susține că acest furt – care a durat mai puțin de trei minute, a fost unul, fără niciun dubiu, foarte bine pregătit, ceea ce dovedește clar, existența unor breșe de siguranță, de securitate.

Istoricul speră ca, într-un final, să fie recuperate aceste obiecte de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul României, amintind în acest context de romanul polițist „Alarmă la Peleș”, pe care l-a scris în anul 1994, după ce au fost furate patru tablouri de mare valoare de la Muzeul Peleș, un caz rezolvat despre care amintește că a fost rezolvat în numai trei zile de polițiștii prahoveni.

„Eu am experiența scrierii romanului «Alarmă la Peleș», atunci când am scris, despre un furt din 1994. Am participat alături de polițiștii de acolo la cercetări și știu cât de profesioniști au fost și cum au făcut cercul de bănuiți. Așa s-a ajuns, până la urmă, la depistarea vinovatului, care era unul dintre muzeografii de acolo, de la Peleș. I-am cerut, printr-o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu, să facă o echipă de specialiști – atât muzeografi, cât și polițiști români – în cadrul mecanismului de cooperare polițienească care să meargă să participe la cercetare.

Îmi pare foarte rău, dar eu nu cred că Poliția Olandeză are o miză atât de mare să descopere rapid ce s-a întâmplat. Recunosc că am mult mai mare încredere în niște specialiști, polițiști trimiși din România, care au o miză foarte mare în acest caz”, mai spune istoricul.

Ce se întâmplă cu obiectele furate. Previziuni sumbre ale istoricului și scriitorului Petre Crăciun

Petre Crăciun a vorbit despre cele două scenarii, deloc optimiste, în care s-ar putea afla obiectele din tezaurul României, furate din muzeul Drents.

Interlocutorul Gândul a precizat că, în acest context, este o situație de criză majoră în România, care are o miză enormă și anume aceea de a-și recupera obiectele de patrimoniu furate.

„Urmăresc și eu tot felul de site-uri de licitații, inclusiv pe cele olandeze de specialitate. N-o să apară asemenea obiecte la nicio casă de licitații, pe niciun site, pentru că asta înseamnă să recunoască și ar fi imediat prinși. Este clar un furt la comandă, pentru vreun cine știe ce miliardar, iar piesele unicat ar putea ajunge într-un subsol, într-o colecție. Ținând cont de context, asta ar fi o variantă fericită, pentru că obiectele s-ar păstra.

Varianta nefericită ar fi ca ele să fie topite, transformate în lingouri și cu asta să dispară din istorie o parte importantă a tezaurului nostru. Sper să fie prima variantă. Însă eu aș vrea să știu, minut cu minut, cum merge ancheta în Olanda, iar Ministerul de Interne trebuie să se spună tot ce se întâmplă. Este o situație de criză majoră în România. Eu vreau să văd ce face România, pentru că noi suntem cei mai interesați să ne recuperăm această parte. Mai sper ca în momentul în care se finalizează cu bine, să se tragă linie și să se stabilească vinovățiile.”

„Viitoarele expoziții ar trebui să se facă în alte condiții de securitate pentru patrimoniu național”

Petre Crăciun concluzionează că acest incident uriaș – un adevărat atentat la siguranța patrimoniului românesc – nu ar trebui să treacă fără să fie luate decizii grele. Istoricul se referă aici la demisii, demiteri și vinovății penale.

„Cred că niște oameni ar trebui să răspundă. Mă refer aici la ministrul Culturii de atunci (n.r. – Raluca Turcan, dar și la directorul Muzeului de Istorie Națională care ar trebui să plece în secunda doi, prin demisie sau prin demitere. Și la toți cei care au fost implicați în acest incident. Toată echipa implicată ar trebui să răspundă administrativ, dar și penal pentru modul în care s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat.

Viitoarele expoziții – pentru că, într-adevăr, nu putem să eliminăm aceste schimburi culturale – ar trebui să se facă în alte condiții de securitate pentru patrimoniu național. Sunt multe greșeli procedurale, tactice și de strategie. Eu, ca țară, aș fi asigurat, pur și simplu, paza la acel muzeu unde duceam aceste obiecte de patrimoniu.

Duceam de aici din România, prin cooperarea care există asiguram pază, pentru că nu pot să lași la îndemâna unui sistem de securitate asta, mai ales că, din câte am înțeles exploziile sunt un mod de operare prin Olanda. Sunt foarte multe greșeli care s-au făcut. În mod clar, trebuie să existe și demisii, și demiteri și vinovății penale în România. Sper pentru ca aceste obiecte să fie recuperate cât mai repede, să existe o bună cooperare polițienească”, a conchis scriitorul și istoricul Petre Crăciun.

Autoritățile din Olanda cooperează cu Poliția Română

Echipa olandeză de investigație este compusă din anchetatori tactici, specialiști criminaliști, polițiști și membri ai echipei naționale de artă din cadrul Unității Naționale de Expertiză și Operațiuni. Există și o colaborare strânsă cu Poliția Română.

Poliția nu exclude implicarea directă sau indirectă a unor infractori români în acest jaf. Obiectele de valoare ar putea fi folosite ca monedă de schimb între infractori sau ar putea fi solicitată o răscumpărare.

Poliția olandeză le solicită persoanelor care au informații sau imagini privind tezaurul dacic să se prezinte la cea mai apropiată secție. În timpul spargerii muzeului, au fost furate patru obiecte împrumutate Muzeului Drents de la Muzeul Național de Istorie din România. Printre acestea se numără coiful de aur (din anii 450-400 î.Hr.) și trei brățări dacice de aur (care datează din jurul anilor 100 î.Hr – 99 d.Hr.).

Explicațiile directorului Muzeului Național de Istorie după furtul de la Muzeul Drents

Muzeul Drents din Olanda, de unde au fost furate piese din tezaurul dacic, „este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și unul dintre cele mai moderne din țară”, a declarat directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer Târnoveanu, într-o conferință de presă, susținută la o zi de la jaf.

Oficialul muzeului a mai spus că, în angajamentul luat de conducerea muzeului din Olanda, este figurată și paza fizică, fiind întrebat dacă era vreun paznic la muzeu, în noaptea spargerii, la care a fost folosit inclusiv explozibil.

Oficialul român a subliniat că piesele expuse în Muzeul Drents au mai fost și în China, Portugalia și în alte țări, iar „legislația românească, la fel ca în majoritatea țărilor europene, permite împrumutul temporar de piese importante.”

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.

„Asigurarea generală pe care v-o pot dezvălui se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziţia. Asigurarea pentru pisele furate nu o pot dezvălui, pentru că acest lucru este confidenţial şi doar organele de anchetă au acces la asemenea date”, a declarat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferinţă de presă.

Celulă de criză la Guvern pentru recuperarea tezaurului

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, anunţă că a decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur,. ”Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta”, dă asigurări premierul.

Și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, în legătură cu furtul pieselor dacice de la Muzeul Drents din Olanda, că se comunică permanent între Poliţia Română şi cea din Olanda, se cooperează încă de la primele ore după comiterea infracţiunii.

”Nu sunt implicat direct în acţiunile operative din acest dosar. Ceea ce pot să vă spun este că absolut toată lumea este extrem de preocupată şi interesată, suntem cu toţii români, indiferent ce profesii facem: poliţişti, procurori, suntem indignaţi de ceea ce s-a întâmplat şi vă asigur că poliţistul român e la datorie cum a fost întotdeauna. Sunt în contact colegii poliţişti olandezi, cu autorităţile europene, cu Interpol, cu Europol.

Nu pot face astfel de comentarii fie şi pentru simplul motiv că aş pune în pericol orice pistă de investigat. Se comunică permanent între Poliţia Română şi Poliţia Olandeză, se comunică în sensul că se cooperează, se lucrează încă de la primele ore după comiterea infracţiunii. (…) Se face schimb de informaţii, se face schimb de opinii, se lucrează împreună. Din punct de vedere operativ, cu privire la detaliile acestui caz, chiar şi dacă le-aş şti nu aş putea să le comunic. Nu ar fi corect faţă de anchetă”, a mai transmis Cătălin Predoiu.

Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, furate

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.”

„În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului.

În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, detalii despre modul în care a ajuns Tezaurul Dacic în Țările de Jos

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan, în al cărei mandat a fost organizată expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, a transmis că „orice export temporar de bunuri culturale pentru expoziţii în străinătate se face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.”

Fostul ministru afirmă că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străînătate, ultimul exemplu fiind expoziţia „Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.

„Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoții şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării polițienești există o mobilizare maximă pentru prinderea hoților. Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect inițiat de Muzeul Național de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor şi Colecțiilor.

Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomație culturală, derulat de muzee românești, care a început cu ani în urma prin expoziția de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024). Pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România şi a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi şi prestigioase muzee din Europa.

Muzeul Drents a avut obligația contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate, care au fost implementate conform standardelor internaționale în domeniu. Fac precizarea că Ministerul Culturii nu decide cu privire la conținutul colecțiilor prezentate în expoziții. Orice aprobare de export temporar de bunuri culturale (expoziții în străinătate) se face doar cu avizul specialiștilor din Comisia Națională a Muzeelor şi Colecțiilor. Astfel de proiecte sunt frecvente în spațiul cultural european.

România a fost, de asemenea, beneficiara unor expoziții de o valoare excepțională aduse de instituții culturale din străinătate, ultimul exemplu fiind expoziția «Luminile lui Caravaggio», încă în desfășurare la Muzeul de Artă din Timişoara”, a transmis Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii, pentru antena3.ro.

CITIȚI ȘI:

Ziar olandez: Cei trei hoți care au furat TEZAURUL DACIC au fugit în Germania, iar poliția olandeză e pe urmele lor. Ar putea fi și români implicați

Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic

Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic

Poliția din Assen a publicat primele imagini cu jaful de la Muzeul Drents. Ce se observă pe înregistrările de pe camerele de supraveghere

Cum se va derula, pas cu pas, ANCHETA jafului din Olanda. Ipoteza-șoc luată în calcul de procurori și marile semne de întrebare

MESAJUL apărut pe pagina Muzeului Drents, după JAFUL care a schimbat total lucrurile. Anunț ireal în cei 170 de ani de existență: „Este o ZI NEAGRĂ”

Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic

Marcel CIOLACU reacționează după furtul obiectelor de TEZAUR dacic/ „Trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”